Vatican nu va lua parte la inițiativa lansată de președintele american Donald Trump, cunoscută sub denumirea de „Consiliul Păcii”
Vaticanul a decis să nu se alăture planului inițiat de președintele american Donald Trump, cunoscut sub denumirea de „Consiliul Păcii”.
Cardinalul Pietro Parolin, principalul responsabil al diplomației Sfântului Scaun, a anunțat că gestionarea crizelor internaționale ar trebui să rămână, în mod prioritar, în sarcina Organizației Națiunilor Unite.
Invitația adresată Vaticanului a venit în luna ianuarie și îl viza direct pe Papa Leon, primul papă de origine americană, cunoscut pentru pozițiile sale critice față de unele politici promovate de actuala administrație de la Washington.
Planul pentru Gaza și extinderea ambițiilor globale
„Consiliul Păcii” a fost gândit inițial ca o structură care să supravegheze administrarea temporară a Gazei, în cadrul planului propus de Trump pentru această regiune, plan care a dus la un armistițiu fragil în luna octombrie. Ulterior, liderul de la Casa Albă a anunțat că organismul, pe care intenționează să îl prezideze personal, va avea un mandat extins, urmând să abordeze conflicte din mai multe zone ale lumii.
Prima reuniune oficială a consiliului este programată joi, la Washington, pe agenda discuțiilor aflându-se reconstrucția Gazei. În acest context, Italia și Uniunea Europeană au anunțat că intenționează să trimită reprezentanți doar cu statut de observatori, fără a se alătura formal inițiativei.
Poziția oficială a Sfântului Scaun
Cardinalul Parolin a explicat clar motivele refuzului Vaticanului:
„Sfântul Scaun nu va participa la Consiliul pentru Pace din cauza naturii sale speciale, care evident nu este aceeaşi cu a altor state”, a spus Parolin.
Acesta a insistat asupra rolului central al ONU în arhitectura globală de securitate:
„O preocupare”, a spus el, „este că, la nivel internaţional, ar trebui să fie în primul rând ONU cea care gestionează aceste situaţii de criză. Acesta este unul dintre punctele pe care am insistat”.
Critici dure din zona drepturilor omului
Inițiativa lansată de Trump a stârnit reacții puternice în rândul experților în drepturile omului. Mai mulți specialiști susțin că un consiliu condus de președintele Statelor Unite, cu atribuții de supraveghere asupra unui teritoriu străin, amintește de o structură cu accente coloniale. Criticile s-au intensificat după ce s-a constatat că noul organism nu include niciun reprezentant palestinian.
Reacțiile statelor invitate au fost prudente, pe fondul temerilor că acest consiliu ar putea slăbi rolul ONU. Deși unii aliați ai Washingtonului din Orientul Mijlociu au acceptat să participe, partenerii occidentali au preferat, cel puțin deocamdată, să rămână la distanță.
Armistițiul fragil și bilanțul devastator din Gaza
Încetarea focului din Gaza a fost încălcată în mod repetat, de la intrarea sa în vigoare fiind raportate sute de victime palestiniene și moartea a patru soldați israelieni. Atacul Israelului în Gaza a provocat peste 72.000 de decese, a generat o criză alimentară majoră și a dus la strămutarea întregii populații din teritoriu.
Mai mulți experți, cercetători și o anchetă a ONU susțin că amploarea acțiunilor echivalează cu un genocid. Autoritățile israeliene resping acuzațiile și afirmă că intervenția reprezintă un act de autoapărare, după atacul lansat la finalul anului 2023 de militanți conduși de Hamas, soldat cu moartea a 1.200 de persoane și luarea a peste 250 de ostatici.
Papa Leon și linia diplomatică a Vaticanului
Papa Leon a condamnat în repetate rânduri condițiile dramatice din Gaza. Liderul spiritual al celor aproximativ 1,4 miliarde de catolici din întreaga lume participă rar la consilii internaționale, preferând să acționeze prin canale diplomatice. Vaticanul dispune de un serviciu diplomatic extins și deține statutul de observator permanent la Națiunile Unite, poziție pe care o consideră esențială în gestionarea marilor crize globale.
