Un tip de pensie ar putea fi eliminat în România. Propunerea lui Ilie Bolojan
Ilie Bolojan insistă din nou asupra necesității modificării legii pensiilor, marcând a treia intervenție publică în care avertizează că România nu mai poate susține actualul model.
Una dintre măsurile analizate ar putea duce chiar la eliminarea unui tip de pensie, cu efecte directe asupra zecilor de mii de români care beneficiază în prezent de această formă de retragere din activitate.
Discuția reapare într-un context tensionat, în care presiunile asupra bugetului de pensii cresc constant, iar schimbările demografice pun sistemul într-o situație tot mai dificilă.
Deficitul sistemului de pensii, o problemă structurală
Sistemul public de pensii funcționează deja cu un deficit anual estimat la aproximativ 20 de miliarde de lei. Această lipsă de sustenabilitate este accentuată de evoluțiile demografice: în următorii ani, numărul tinerilor care intră pe piața muncii va fi mult mai mic decât al celor care ies la pensie.
Proiecțiile arată că România va avea cu aproximativ un milion de pensionari mai mulți decât nașteri, pe fondul retragerii din activitate a generației „decrețeilor”, născută după interzicerea avorturilor în perioada comunistă.
O presiune suplimentară de peste 30 de miliarde de lei
Pornind de la o pensie medie de 2.800 de lei (aproximativ 550–560 de euro), intrarea la pensie a încă unui milion de persoane ar genera un impact bugetar uriaș. Calculul este simplu:
550 euro × 12 luni × 1.000.000 de pensionari = aproximativ 6,7 miliarde de euro anual, adică peste 33 de miliarde de lei.
Dacă nu sunt operate modificări majore, raportul dintre pensie și salariu va continua să scadă. De la aproximativ 40% în prezent, pensia medie ar putea ajunge în 2050 la doar 25% din salariul mediu.
Ilie Bolojan: vârsta de pensionare trebuie crescută
Pentru a evita colapsul sistemului, premierul Ilie Bolojan afirmă că România trebuie să mențină populația activă mai mult timp în câmpul muncii. În mai multe declarații publice, acesta a vorbit despre creșterea vârstei de pensionare și despre limitarea formelor de retragere anticipată.
Pe 17 decembrie, premierul a transmis clar că pensionarea anticipată ar trebui eliminată.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan.
Ce se întâmplă cu pensia anticipată
În prezent, aproximativ 68.000 de români beneficiază de pensie anticipată. Aceștia trec automat la pensia pentru limită de vârstă la împlinirea vârstei de 65 de ani.
Pensionarea anticipată, cu penalizare, poate fi accesată cu cel mult cinci ani înainte de vârsta standard, cu condiția realizării stagiului complet de cotizare și depășirii acestuia cu până la cinci ani.
Eliminarea acestei forme de pensie ar însemna obligativitatea rămânerii în activitate până la vârsta standard, fără posibilitatea retragerii anticipate.
Militarii și polițiștii, în centrul unei posibile reforme majore
O altă categorie vizată de schimbări este cea a militarilor și polițiștilor, care se pot pensiona în prezent la vârste mult mai mici, uneori chiar înainte de 60 de ani. Premierul Bolojan dorește creșterea vârstei de pensionare pentru aceste profesii până la 65 de ani.
Implementarea unei astfel de măsuri ar necesita însă discuții cu Comisia Europeană, deoarece vârsta de pensionare a militarilor este inclusă în jaloanele PNRR.
Divergențe în interiorul Guvernului
Ministrul Muncii, Florin Manole, a declarat inițial că susține poziția premierului. Ulterior, acesta a revenit cu o postare în care a precizat că nu mai este de acord cu creșterea vârstei de pensionare pentru militari.
Cu toate acestea, majorarea vârstei de pensionare pentru militari și polițiști ar urma să fie aplicată în cursul acestei primăveri, potrivit discuțiilor aflate în desfășurare.
Un sistem în pragul unei schimbări inevitabile
Reforma pensiilor devine urgentă în contextul presiunilor demografice și financiare. Eliminarea pensiei anticipate și creșterea vârstei de pensionare sunt măsuri care ar afecta direct zeci de mii de români, dar pe care premierul Ilie Bolojan le consideră necesare pentru a evita prăbușirea sistemului public de pensii în următoarele decenii.
