Riscurile consumului de alimente ultraprocesate, comparate cu cele ale fumatului
Cercetătorii americani avertizează că alimentele ultraprocesate, întâlnite frecvent în supermarketuri, ar putea fi la fel de dăunătoare ca țigările.
Specialiștii susțin că aceste produse sunt formulate astfel încât să fie greu de evitat și ușor de consumat în cantități mari. Etichetele care indică „fără grăsimi” sau „fără zahăr” pot induce în eroare consumatorii, ascunzând riscuri semnificative. Conform unui nou studiu citat de The Guardian, alimentele ultraprocesate (AUP) au asemănări mai mari cu țigările decât cu fructele sau legumele, ceea ce justifică o reglementare mai strictă.
Studiul, realizat de cercetători de la Harvard, Universitatea Michigan și Universitatea Duke, arată că atât AUP, cât și țigările sunt concepute pentru a încuraja dependența și consumul excesiv. Autorii studiului folosesc date din știința dependenței, nutriție și istoria sănătății publice pentru a susține aceste comparații, care au fost publicate pe 3 februarie în revista The Milbank Quarterly.
Cercetătorii sugerează că etichetele promoționale ale acestor produse, cum ar fi „fără grăsimi” sau „fără zahăr”, pot crea o iluzie de sănătate, similară cu reclamele din anii 1950 pentru țigările cu filtru, care ofereau puține beneficii reale. „Multe AUP împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare proporțională cu riscurile majore pentru sănătatea publică pe care le prezintă”, concluzionează autorii studiului.
Prof. Ashley Gearhardt de la Universitatea Michigan, care se specializează în dependențe, menționează că pacienții ei fac adesea legături între consumul de alimente ultraprocesate și fumat: „Spuneau: Mă simt dependent(ă) de chestia asta, o poftesc, obișnuiam să fumez țigări, acum am același obicei, dar cu sucuri și gogoși. Știu că mă omoară; vreau să renunț, dar nu pot.”
Discuția despre alimentele ultraprocesate se încadrează într-un model bine cunoscut în domeniul dependențelor, conform lui Gearhardt. „Dăm vina pe individ o vreme și spunem: ‘ei, știi, fumează cu moderație, bea cu moderație’, iar în cele din urmă ajungem să înțelegem pârghiile pe care industria le poate acționa pentru a crea produse care pot crea obișnuințe puternice.”
Deși alimentele sunt esențiale pentru supraviețuire, autorii studiului subliniază că această distincție face necesară o intervenție mai urgentă, deoarece este greu să te sustragi mediului alimentar actual. Gearhardt sugerează că ar trebui să existe o distincție clară între AUP nocive și alte tipuri de alimente, similar cu modul în care sunt tratate băuturile alcoolice.
Studiul afirmă că alimentele ultraprocesate satisfac criteriile pentru a fi considerate potențial adictive, având caracteristici de design care „pot genera consum compulsiv”. Deși efectele nocive ale AUP sunt evidente, indiferent de natura lor adictivă, cercetătorii subliniază necesitatea de a aborda această problemă.
Autorii propun ca lecțiile învățate din reglementarea tutunului, inclusiv litigii, restricții de marketing și intervenții structurale, să fie aplicate pentru reducerea riscurilor asociate AUP. Ei cer ca eforturile de sănătate publică să se deplaseze de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei alimentare.
Prof. Martin Warren, director științific la Quadram Institute, subliniază că, deși există paralele între alimentele ultraprocesate și tutun, există riscul de a exagera comparațiile. El se întreabă dacă AUP sunt „intrinsec adictive din punct de vedere farmacologic sau dacă exploatează mai ales preferințe învățate, condiționări de recompensă și comoditate.” Warren adaugă că este esențial să se înțeleagă dacă efectele nocive atribuite AUP provin din conținutul lor sau din faptul că înlocuiesc „alimente integrale bogate în fibre, micronutrienți și fitochimicale protective” și că această distincție este importantă pentru reglementare.
