Un sondaj relevă că 20% dintre europeni consideră dictatura preferabilă democrației
Un european din cinci consideră că, în anumite cazuri, dictatura este preferabilă democraţiei, potrivit unui sondaj comunicat POLITICO.
Studiul a fost efectuat în cinci ţări: Grecia, Franţa, Suedia, Marea Britanie şi România, între 25 noiembrie şi 16 decembrie. Rezultatele arată o nemulţumire semnificativă faţă de modul de funcţionare al democraţiei, nu faţă de conceptul în sine. De exemplu, 76% dintre greci şi-au exprimat nemulţumirea faţă de modul în care funcţionează democraţia în ţara lor, comparativ cu 68% în Franţa, 66% în România, 42% în Marea Britanie şi 32% în Suedia.
Sondajul este relevant într-un context în care sprijinul pentru partidele populiste şi naţionaliste este în creştere în Europa, partidele de extremă dreaptă având rezultate bune în Germania, Franţa şi Marea Britanie. Dimitris Papadimitriou a declarat că „diviziunile tradiţionale între ţările europene se estompează, iar peisajul devine din ce în ce mai complex”.
Pe lângă faptul că 22% dintre respondenţi afirmă că, în anumite cazuri, dictatura ar putea fi opţiunea preferabilă, 26% sunt de acord cu afirmaţia că, dacă în ţara lor ar exista un lider capabil şi eficient, nu i-ar deranja dacă acesta ar limita drepturile democratice.
Cu toate acestea, 69% dintre respondenţi resping ideea unui regim autoritar. George Siakas a comentat că sondajul „nu exprimă o nemulţumire generală sau o respingere absolută a sistemului democratic”, ci reflectă nemulţumirea faţă de modul în care acesta funcţionează, având caracteristici clare anti-elite şi „anti-establishment”.
În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, Uniunea Europeană a obţinut cel mai bun rezultat, cu 43%, devansând mass-media, cu 27%, şi partidele politice, cu 24%. O treime dintre cei chestionaţi nu au fost de acord cu opinia că ascensiunea extremei drepte reprezintă un pericol pentru democraţie.
Persoanele chestionate în Grecia au manifestat cel mai mare sentiment de distanţare faţă de partidele politice, 55% dintre ei afirmând că nu se simt apropiaţi de partidul pentru care au votat la ultimele alegeri, faţă de 53% în România, 47% în Regatul Unit, 43% în Franţa şi 32% în Suedia.
