Sondaj: Românii percep suveranitatea națională ca fiind afectată de Uniunea Europeană
Aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, iar procentul este într-o ușoară creștere față de luna septembrie a anului trecut, arată un sondaj INSCOP.
Paradoxal, aproape 38% dintre cei chestionați consideră că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai. Conform celui mai recent sondaj INSCOP, realizat în perioada 12-14 ianuarie, 38,9% dintre respondenți consideră că apartenența României la Uniunea Europeană limitează suveranitatea națională, iar numărul este într-o ușoară creștere față de luna septembrie 2025, când 38,1% dintre respondenți considerau acest lucru.
De partea cealaltă, 45,9% dintre respondenți consideră contrariul – că apartenența la UE nu afectează suveranitatea țării, însă procentul acestora este în scădere cu aproape 7 procente față de luna septembrie a anului trecut.
Deși aproape 39% dintre români cred că apartenența la UE limitează suveranitatea națională, în mod paradoxal, aproape 38% dintre aceștia cred că limitarea suveranității naționale din cauza apartenenței la Uniunea Europeană ajută la creșterea nivelului de trai, iar 57% spun contrariul.
Când au fost întrebați ce ar trebui să facă România pentru a-și proteja interesele economice, 69,1% susțin că ar trebui să negocieze condiții mai favorabile în interiorul UE, 11,8% spun că nu ar trebui să facă nimic, pentru că interesele economice și naționale sunt protejate, iar 11,2% susțin că țara noastră ar trebui să iasă din UE.
Nu în ultimul rând, cei mai mulți români, 54,9%, consideră că viața lor ar fi mai grea dacă Uniunea Europeană s-ar desființa. „Oamenii rămân atașați de UE pentru că alternativa este percepută ca fiind mai rea” este o observație referitoare la datele sondajului.
Datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026, prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
