Pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși praznuiesc Botezul Domnului sau Boboteaza.
Această sărbătoare reprezintă botezul în apa Iordanului a Mântuitorului Iisus Hristos de către Sfantul Ioan Botezătorul. În ajunul și în ziua de Bobotează, în toate bisericile ortodoxe, cu puterea Duhului Sfânt, la rugăciunile arhiereilor și preoților se sfințește aghiasma cea mare.
Boboteaza – Epifania
La 30 de ani, la plinătatea vârstei bărbatului desăvârșit, a venit Hristos la Iordan, unde Sf. Ioan Botezătorul învăța și boteza cu botezul pocăinței; iar despre Iisus le spunea: „Se află în mijlocul vostru Acela pe voi Care nu-L știți” (Ioan 1, 26). „Nici eu nu-L știam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: peste Care vei vedea Duhul coborându-Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt. Și eu am văzut și am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 33-34).
Când a apărut Hristos pe malul Iordanului, Sf. Ioan, luminat de Duhul Sfânt, Îl recunoaște și-L arată mulțimilor, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan 1, 29). Această mărturie era foarte necesară israelitenilor, care așteptau pe Mesia cel profetit cu multe veacuri în urmă.
Hristos îi cere lui Ioan să-L boteze, iar acesta, după o împotrivire de adâncă smerenie, primește să-L boteze, după rânduiala lui. După botezul lui Hristos cerurile s-au deschis, Duhul lui Dumnezeu S-a coborât în chip de porumbel și a stat peste Iisus, iar Tatăl a mărturisit: „Acesta este Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit!” (Matei 3, 17). Astfel, botezul primit de Hristos are și un alt scop: Epifania – arătarea Sfintei Treimi – moment în care El avea să fie descoperit lui Ioan și, prin acesta, lui Israel, ca Fiul lui Dumnezeu și ca Mesia.
Boboteaza – Botezul lui Ioan și Botezul Bisericii
Ceea ce s-a întâmplat cu Paștele iudaic, se întâmplă și cu botezul. La Cina cea de Taină întâlnim și Paștele iudaic și Paștele nostru; Hristos a pus capăt celui dintâi și i-a dat început celui de-al doilea. Și acum la râul Iordan a împlinit botezul iudaic, dar în același timp a deschis ușile botezului Bisericii. Botezul lui Ioan era un botez de pocăință, care îi făcea pe oameni să-și osândească păcatele lor. Acest botez nu era o taină, ci un ritual, pentru că nu ierta păcatele.
Dar de ce n-a botezat Hristos, ne-o spune însuși sfântul Ioan când zice: „Acela vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc”.
Dar Duhul Sfânt nu fusese încă dat. Acesta ne-a fost dat de Hristos însuși, de sus, de la Tatăl (Ioan, 14, 26; 15, 26) venind în lume la Cincizecime (Fapte, 2, 1-4). Apostolii trebuiau să se îmbrace mai întâi ei înșiși cu toată puterea Duhului, cum s-a și întâmplat la Cincizecime (Luca, 24, 49 și Fapte, 2, 1-4), ca apoi ei să boteze cu apă și cu Duh Sfânt, cum au și făcut începând după Pogorârea când s-au botezat adăugându-se apostolilor „ca la trei mii de suflete” (Fapte, 2, 41).
Cu botezul lui Ioan s-a botezat și Mântuitorul, dar nu pentru că El avea nevoie de curățire de păcate, fiind Dumnezeu-Omul, ci pentru a ne arăta importanța și lucrarea botezului pe care îl va institui și a împlini Legea, ca să se descopere lumii taina lui Dumnezeu cel în Treime închinat, în numele Cărui să ne botezăm și noi. Taina botezului a fost instituită de Hristos însuși imediat după învierea Sa din morți, odată cu trimiterea apostolilor la propovăduirea Evangheliei către neamuri: „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh, învățându-le să păzească toate câte Eu v-am poruncit vouă, și iată Eu cu voi sunt în toate zilele, până la sfârșitul veacului” (Matei, 28, 19-20).
Hristos se afundă în Iordan și Duhul pogoară peste ape. A trebuit să se scufunde Fiul în firea omenească și prin ea în apă, pentru ca noi, scufundându-ne în apă, să ne înălțăm spre viața Sa dumnezeiască în Duhul Lui cel Sfânt. În Cuvântul întrupat, apa și Duhul se unesc din nou.


Da, sigur că ne aducem aminte de Bobotează, iar anul ăsta e momentul perfect să ne adunăm toți la apă… ca să vedem cine mai ia țeapă! 😂.
Bineînțeles că sărbătoarea asta e importantă, dar în România nu se schimbă nimic. Sărbătorim și apoi? Suntem de râs cu toate tradițiile astea fără vreo aplicabilitate reală. 😤.
Hai că poate ieșim și noi pe undeva de ziua asta! E bine să ne bucurăm de tradiții, măcar atât mai avem… eu încă sper la vremuri mai bune! 🌟.
Hmm, nu vi se pare dubios că tot timpul vorbim despre Iordan și uităm ce avem aici? Poate povestea are un substrat care nu-l știm… 🤔.
Știți cum e: o dată pe an facem baie în Iordan și gata! După aia ne întoarcem la normalitate… tot ca-n viața reală! 😂💦.
Dacă stai să te gândești logic, Boboteaza este un simbol profund pentru creștinătate, dar nu trebuie să uităm contextul cultural actual. Nu e chiar așa simplu cum pare! 📖.
Nu știu ce să zic despre această tradiție… Pare interesant cum reușim mereu să păstrăm obiceiurile vechi într-o lume atât de modernizată. Să vedem ce o fi anul acesta!
Da, sigur, Boboteaza e importantă… dar pe noi ne interesează mai mult câte zile libere avem! 🤷♂️ Iar ne luăm țeapă cu sărbătorile astea.
Suntem de râs în fața lumii! Promisiuni tot timpul și nimic concret. Botezul Domnului nu ne ajută prea mult când realitatea e așa amară…
Hai că poate iese ceva bun din toată agitația asta! Eu încă sper că oamenii își vor aminti de ce e cu adevărat important în viață. 🌟.
Nu vi se pare dubios că toate evenimentele astea sunt mereu legate de niște tradiții vechi? Prea e totul perfect ca să fie adevărat… Ce ascunde povestea? 🤔.
Băi, dacă Iisus s-a bălăcit în Iordan, eu mă gândesc serios la o sesiune de „spa” la râu vara asta! Poate prind și eu un pic din energia lui! 😂.
Sincer acum, pare interesant să sărbătorești un astfel de moment istoric. Cred că merită o discuție mai amplă despre semnificația lui pentru noi ca societate.