Românii din diaspora au obligația de a se întoarce în țară în caz de război, conform noii legi a apărării
Legea apărării a fost promulgată, stabilind modul în care statul român va gestiona evidența, instruirea și eventualele chemări ale cetățenilor în contextul tensiunilor regionale cauzate de conflictul de la granița României, început în 2022.
Noile reglementări clarifică obligațiile cetățenilor români, inclusiv pe cele ale celor aflați în străinătate, fără a institui automat o mobilizare generală.
Legea, care actualizează cadrul legislativ existent referitor la pregătirea populației pentru apărare, cunoscută sub denumirea de Legea 446/2006, a fost promulgată pe 9 ianuarie 2026. Actul normativ detaliază cine poate fi instruit în caz de situații extreme și ce responsabilități au românii plecați temporar în străinătate, în special cei pentru care autoritățile nu dispun de informații actualizate.
Un aspect important subliniat de lege este că nu se impune mobilizarea generală sau reintroducerea serviciului militar obligatoriu pentru întreaga populație. Actul normativ nu prevede că toți bărbații vor fi chemați sub arme într-un interval scurt, contrazicând astfel temerile exprimate în mediul online. Legea se concentrează pe actualizarea mecanismelor administrative și operaționale, fără a impune o recrutare automată a tuturor cetățenilor.
Legea 446/2006 a fost adaptată la o realitate geopolitică profund schimbată față de momentul adoptării originale. Sistemele de evidență, chemare, instruire și mobilizare sunt regândite pentru a răspunde noului context internațional, în special după invazia rusă în Ucraina. Noile reglementări iau în considerare mobilitatea crescută a populației și numărul mare de români care locuiesc temporar în străinătate.
Printre modificările semnificative se numără reglementarea situației românilor din diaspora. Conform articolului 8, în cazul în care se instituie stare de asediu, mobilizare sau război, cetățenii români cu domiciliul în România, aflați temporar în străinătate, sunt obligați să se prezinte în țară în termen de 15 zile de la primirea unei notificări. Aceștia trebuie să se prezinte la centrul militar de care aparțin, pentru a clarifica situația lor militară, inclusiv dacă au efectuat stagiul militar și dacă sunt apți sau inapți.
Legea explică în mod explicit că notificarea este transmisă printr-o scrisoare trimisă la adresa de domiciliu a persoanei vizate. Dacă un cetățean cu domiciliul în România locuiește în străinătate și nu și-a actualizat datele, există riscul de a fi considerat „neprezentat”. De asemenea, persoanele cu domiciliul stabil în străinătate, cei fără obligații militare și cei care nu sunt încorporabili nu sunt supuși acestor obligații. Legea se referă exclusiv la „cetățenii cu domiciliul în România, plecați temporar”.
O altă noutate adusă de lege este programul de pregătire militară voluntară. Cetățenii cu vârste între 18 și 35 de ani pot opta pentru un stagiu de pregătire de până la patru luni, primind o remunerație echivalentă cu trei salarii medii brute, adică aproximativ 27.000 de lei sau 5.500 de euro. Legea extinde sfera de recrutare, incluzând studenți civili pregătiți pentru nevoile de apărare, precum și elevi și studenți din structurile militare și de ordine publică.
Legea stabilește și sancțiuni pentru cei care nu respectă ordinele de chemare. Persoanele care ignoră notificările oficiale și nu se prezintă în termen de trei zile la centrul militar corespunzător pot fi sancționate contravențional. Actul normativ nu specifică amenzi fixe, ci introduce un sistem bazat pe puncte, similar cu cel aplicat contravențiilor rutiere. Un punct de amendă reprezintă 10% din salariul minim brut pe economie, valabil la momentul aplicării sancțiunii. Sancțiunile pentru nerespectarea ordinului de chemare sau a recrutării efective variază între 2 și 6 puncte de amendă.
