România restricționează jocurile de noroc prin interzicerea agențiilor de pariuri și a aparatelor de sloturi
Guvernul României a reformulat reglementările privind jocurile de noroc printr-un decret de urgență care permite municipalităților să restricționeze sau să interzică agențiile de pariuri și sălile de sloturi, reprezentând cea mai severă reglementare din acest sector în țară.
Operatorii autorizați trebuie acum să obțină nu doar un permis național, ci și o autorizație locală pentru a deschide un local de jocuri de noroc, oferind primarilor și consiliilor locale un drept de veto decisiv. Oficialii afirmă că peste 200 de localități ar putea opta pentru interzicerea totală a acestor activități.
Industria jocurilor de noroc din România a cunoscut o expansiune rapidă, cu zeci de mii de aparate de sloturi și agenții de pariuri deschise la nivel național, în special în capitala București. Până acum, sălile de jocuri erau autorizate central, fără aprobarea orașului, lăsând comunitățile fără puterea de a interveni, chiar și în condițiile în care localurile proliferau în apropierea școlilor și a zonelor rezidențiale.
„De acum încolo, autoritățile locale pot spune clar ‘da’ sau ‘nu’”, a declarat Diana Stoica, care a condus campania legislativă pentru Uniunea Salvați România. „Dacă spun ‘da’, ele pot decide exact unde pot funcționa aceste locații și în ce condiții.”
Cel puțin nouă orașe au semnalat deja intenția de a urmări interzicerea totală a jocurilor de noroc. Printre acestea se numără Slatina, în sudul României, unde primarul, Mario De Mezzo, a promis să elimine toate sălile de jocuri odată cu expirarea licențelor existente.
„Cea mai simplă soluție a fost să elimin aceste afaceri din oraș. Ele sunt toxice pentru societate”, a spus De Mezzo. Sectorul jocurilor de noroc din România este o piață de miliarde de euro, generând aproape 1 miliard de euro în taxe pentru stat în 2025, în ciuda unor audite oficiale care au identificat mai multe milioane de euro în venituri neîncasate.
De-a lungul anilor, beneficiul fiscal a fost una dintre principalele justificări pentru neimpunerea de restricții, în ciuda presiunii publice, dar susținătorii reglementării argumentează că beneficiile economice vin cu un mare cost social. „Aceasta este o problemă de sănătate publică”, a afirmat Stoica. „Dependența de jocuri de noroc are cea mai mare rată de sinucideri dintre toate dependențele, iar statul român a permis acestei industrii să explodeze în ultimii 20 de ani.”
Stoica a subliniat că cadrul anterior a tratat jocurile de noroc mai indulgent decât alte afaceri: „Dacă voiai să deschizi o florărie, aveai nevoie de un permis de la primărie. Pentru locațiile de jocuri de noroc, nu aveai nevoie.” Anii de plângeri din partea rezidenților și a societății civile au alimentat presiunea politică. „Oamenii ne scriu constant; familii întregi sunt afectate de dependență. Am transformat acele mesaje în legislație”, a spus Stoica.
La o recentă conferință de presă în București, Stoica a indicat spre o clădire de apartamente din spatele ei care găzduia șase agenții de pariuri la parter, situate în apropierea mai multor școli. „Nu suntem în Las Vegas”, a spus Stoica. „Această aglomerare de mașini distrugătoare se întâmplă în mijlocul cartierelor rezidențiale.”
Ciprian Cucu a menționat că trebuie să consulte consiliul local înainte de a decide asupra unei interdicții. El a sugerat că locațiile de jocuri de noroc ar putea fi limitate la anumite zone, precum Centrul Vechi, deși a spus că aceasta este doar o idee. Parlamentul României dezbate, de asemenea, restricții suplimentare în domeniul jocurilor de noroc. Măsurile propuse includ interzicerea accesului persoanelor sub 21 de ani în sălile de jocuri, limitarea reclamelor la jocurile online între orele 6:00 și 24:00, plafonarea pierderilor la 10% din venitul declarat și restricționarea reclamelor destinate copiilor. Anul trecut, regulatorul media din România a interzis celebrităților și influencerilor să apară în reclamele pentru jocurile de noroc.
De Mezzo a afirmat că decizia de a urmări o interdicție la nivel de oraș a fost influențată de observarea consecințelor dependenței în comunitatea sa. „Am văzut efectele devastatoare pe care aceste afaceri le au asupra vieților oamenilor”, a spus el. „Familiile se destramă și copiii se culcă flămânzi pentru că părinții își pierd salariile la aparatele de sloturi.” Într-un caz, a spus el, un bărbat de 27 de ani din Slatina s-a sinucis după ce a pierdut sume mari la jocuri. „A fost momentul în care am decis că aceste săli de jocuri trebuie să dispară”, a spus De Mezzo.
Primarul a respins, de asemenea, argumentul că orașele ar pierde venituri valoroase dacă locațiile de jocuri de noroc se închid. El a adăugat: „Dacă salvarea chiar și a unei vieți înseamnă amânarea asfaltării a trei străzi până anul viitor, merită.”
Da, sigur, așa e la noi! Când cred că s-au gândit și ei să facă ceva bun, de fapt ne mai iau o bucată din distracție. Iar ne luăm țeapă! 🎰🙄.
Asta e România, frate! Se tot vorbește despre reglementări și reforme, dar eu nu văd cum se schimbă ceva în bine. Suntem de râs cu promisiunile astea… 😡.
Hai că poate iese ceva bun din toată treaba asta! Poate reușim să vedem niște rezultate pozitive pe termen lung. Eu încă sper într-o schimbare reală! 🌟.