Țara noastră are cea mai proastă infrastructură din Europa.
România se confruntă cu cea mai slabă infrastructură feroviară din Europa.
Pe toate magistralele feroviare există mii de restricții de viteză, iar acestea se înmulțesc anual din cauza îmbătrânirii rețelei. Accidentele devin tot mai frecvente, iar gările și șinele dispar fără urmă. Aceste probleme sunt rezultatul unei neglijențe îndelungate. Sectorul feroviar al țării a fost abandonat timp de decenii, fiind afectat de subfinanțare, indiferență și incompetență. La acest ritm, drumul pe care îl parcurg trenurile se îndreaptă spre dezastru.
România modernă și democratică moștenește un sector feroviar grav deteriorat după 1989, din cauza investițiilor insuficiente în infrastructură, locomotive și vagoane adaptate vremurilor actuale. Analiștii afirmă că regimul comunist a reușit să sufoce cultura feroviară, care fusese construită încă de la inaugurarea primei linii de cale ferată. Introducerea transportului feroviar a reprezentat o revoluție pentru întreaga populație a țării.
Lipsa de reforme a statului român după Revoluție se reflectă în gările noastre, care au rămas blocate în trecut. Fostul regim a transformat gările în clădiri de beton degradate, trenurile au devenit insalubre, iar călătoria fără bilet s-a întipărit în mentalitatea colectivă.
Comuniștii au recunoscut importanța strategică a transportului feroviar, dar au disprețuit cultura asociată acestui sector. În 1950, lungimea totală a căii ferate era de 10.853 de kilometri, iar până la sfârșitul perioadei comuniste a fost extinsă cu doar 490 de kilometri, ajungând la 11.343 de kilometri. Din anii ’90, însă, numărul căilor ferate a scăzut constant, iar astăzi, mai sunt în exploatare puțin peste 10.000 de kilometri, cu probleme grave. Infrastructura precară a dus la cea mai scăzută viteză a trenurilor din Europa, din cauza restricțiilor existente. Șinele se rup, podurile se prăbușesc, iar confortul din vagoane este departe de standardele internaționale.
Întârzierile trenurilor au devenit o obișnuință, atât pentru sosiri, cât și pentru plecări. Toate rutele din Gara de Nord, mai ales în sezonul rece, se confruntă cu întârzieri semnificative. Recent, s-au înregistrat întârzieri de până la 60 de minute, cauzate de condițiile meteorologice sau de infrastructura învechită.
Subfinanțarea cronică a sectorului feroviar se reflectă în capacitatea limitată a companiilor CFR Călători și CFR Infrastructură de a efectua reparațiile necesare. De exemplu, în cazul șinelor, intervențiile sunt adesea realizate de câțiva angajați, echipați cu uneltele specifice unei epoci trecute.
În perioada regalității, România era lider în numărul de gări și kilometri de șine inaugurate anual. Astăzi, se confruntă cu porțiuni de cale ferată dispărute și gări vândute. În 2022, au dispărut aproximativ 150 de kilometri din rețeaua feroviară publică.
Principala problemă a CFR este infrastructura, avariată de ani de zile. Deși CFR Infrastructură anunță implementarea programelor de modernizare, cu fonduri din PNRR, realitatea este că lungimea căilor ferate a scăzut cu peste 730 de kilometri de la Revoluție, iar modernizarea a fost extrem de lentă. În 35 de ani, au fost modernizați puțin peste 630 de kilometri. Specialiștii consideră că multe dintre aceste modernizări sunt mai degrabă aduceri la parametrii inițiali, nu îmbunătățiri reale. În timp ce pentru autostrăzi se caută soluții inovatoare, pentru calea ferată se refuză evaluarea unor soluții moderne.
În 2023, trenurile de călători au acumulat întârzieri de aproximativ 4.744.328 de minute, echivalentul a aproape 9 ani. În 2024, acest număr a crescut la aproximativ 6.654.827 de minute, ceea ce înseamnă peste 12 ani și jumătate. Statistici pentru 2025 nu sunt încă disponibile, dar tendințele sunt alarmante. De exemplu, durata călătoriei între București și Craiova a ajuns la peste 4 ore și 19 minute pentru unele garnituri. Pe multe trasee din țară, viteza trenurilor era mai mare în perioada interbelică.
Condițiile din vagoane sunt greu de descris. Toaletele sunt adesea înfundate, iar mirosul devine insuportabil, în special vara, când aparatul de aer condiționat se defectează. Spațiile de dormit nu sunt sigure; recent, o tânără a fost mușcată de căpușe în timp ce dormea. Puține vagoane de tip cușetă au fost reparate, iar în țară nu există vagoane de tip restaurant, ci doar vagoane bar-bistro, disponibile în trenurile Intercity.
CFR Călători a comunicat că materialul rulant este vechi. Ultimele 603 vagoane au fost achiziționate între 1998 și 2011, iar numărul de vagoane este insuficient pentru cererea actuală. Sunt necesare suplimentar aproximativ 800 de unități și 250 de rame electrice. Societatea se află într-o situație de subfinanțare, în ciuda salariilor mari ale conducerii.
De-a lungul timpului, au fost modernizate vagoane cu fonduri europene, dar călătorii se plâng că acestea au fost echipate necorespunzător. Scaunele sunt rigide și devin inconfortabile după o călătorie de câteva ore. Această problemă se regăsește și în cazul ramelor Alstom Coradia, introduse recent, care sunt prevăzute cu scaune adaptate călătoriilor scurte, dar CFR Călători le utilizează pe distanțe lungi. Călătorii își amintesc cu nostalgie de canapelele maro cu arcuri din vagoanele de tip personal.
Numărul accidentelor feroviare a crescut semnificativ în ultimii ani, din cauza uzurii infrastructurii și a materialului rulant. Doar 3% din rețeaua feroviară este modernizată. Din această cauză, trenurile au deraiat, iar mulți oameni și-au pierdut viața. Tragedii notabile includ accidentul din 2008 de la Valea Călugărească și cel din 2023 din gara Galați. În primul accident, o femeie a murit străpunsă de o șină, iar patru persoane au fost grav rănite din cauza furtului șuruburilor de la un macaz. La Galați, conductorul trenului a decedat din cauza unei defecțiuni la sistemul de accelerare al locomotivei.
Angajații CFR se tem să discute despre condițiile de muncă. Călătorii evită gările insalubre administrate de CFR Infrastructură. Gara SIRCA din localitatea Bălțați, jud. Iași, funcționează în condiții mizere. Pereții sunt scorojiți, geamurile fisurate, iar toaletele sunt în stare deplorabilă. Aceasta este rezultatul subfinanțării și neglijării sectorului feroviar de către mediul politic timp de generații.
Bugetul alocat CFR Infrastructură a scăzut cu aproape 5% în 2025 față de anul anterior, ajungând la puțin peste 3 miliarde
