Români implicați în dosarele Epstein: e-mailuri, contacte academice și transferuri bancare

Conexiuni românești în dosarele Epstein: e-mailuri, contacte academice și transferuri financiare

Noile documente publicate în 2026 de Departamentul de Justiție al SUA, parte dintr-un uriaș set de peste 3,5 milioane de pagini legate de investigațiile asupra lui Jeffrey Epstein, scot la iveală conexiuni surprinzătoare cu România.

În corespondența și rapoartele bancare analizate de anchetatori apar atât nume de profesori români, cât și referiri la o femeie din România pentru care Epstein încerca să găsească un loc de muncă în Londra. Documentele includ și transferuri financiare către conturi din România, precum și mențiuni despre Europa de Est ca zonă majoră de risc în rețelele globale de trafic.

Epstein, despre „o bună prietenă, fost model din România”

Un email din 2010, trimis de Epstein unui om de afaceri din Londra, arată că acesta încerca să intermedieze un loc de muncă pentru o româncă aflată în Marea Britanie. În mesaj, Epstein scria:

„Te întorci în Florida sau New York? Dacă ești la Londra, am o prietenă bună, fost model de modă din România, cu diplomă de business school, dornică să înceapă un job adevărat. I-am pus adresa de email mai sus; dacă îi poți găsi ceva, sunt sigur că va excela. În prezent se află la Londra.”

Identitatea femeii nu este dezvăluită în documente.

Interesul lui Epstein pentru mediul academic din România

Emailurile arată că Epstein colecta contacte din mediul universitar din Europa de Est, inclusiv România. Nu există dovezi că ar fi colaborat direct cu acești profesori, însă numele lor apar într-o listă de potențiale contacte academice.

Profesorii români menționați explicit sunt:

Ioana‑Carmen Popescu – cercetător la Centrul de Chimie Organică „Constantin Nenitescu”, Academia Română
Dr. Iulian Rusu – profesor la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași
Ștefan Traușan‑Matu – profesor la Universitatea Politehnica din București și cercetător principal la Academia Română

În corespondență apare și numele Corinei Tănită (Tărniță), cercetător cu legături academice în Craiova și București.

Epstein nota că informațiile despre acești profesori „ar putea să nu fie prea utile”, deoarece nu îi cunoștea personal.

Transferuri financiare către România: peste 30.000 de euro într-un cont din Iași

Un document analizat de anchetatori arată că o româncă – al cărei nume a fost anonimizat – apare într-un dosar privind Fundația C.O.U.Q., Inc., organizație non‑profit condusă de Epstein.

În declarația fiscală a fundației din 2012 apar:

plăți totale de peste 30.000 de dolari către femei,
137 de plăți către persoane care primiseră bani și din alte conturi ale lui Epstein.

Un alt document indică un transfer de peste 30.000 de euro către un cont deschis la o bancă din Iași, aparținând unei românce. Justiția americană a anonimizat numele.

Raportul notează:

„Se presupune că retragerile mari de numerar din cont au fost pentru cheltuieli de combustibil în timpul călătoriilor în străinătate. Cu toate acestea, nu existau chitanțe sau alte documente care să susțină aceste pretinse cheltuieli de combustibil.”

Europa de Est, zonă majoră în rețelele globale de trafic

Un raport AML (Anti‑Money Laundering) al JPMorgan, realizat în jurul condamnării lui Epstein din 2008, arăta că:

aproape două treimi dintre femeile traficate la nivel mondial proveneau din Europa de Est,
țările menționate ca surse principale erau Albania, Moldova, România, Bulgaria, Rusia, Belarus și Ucraina.

Documentele susțin că JPMorgan știa că Epstein făcuse plăți de peste 1,2 milioane de dolari către femei cu nume de familie est‑europene între 2003 și 2008, iar banca ar fi continuat să gestioneze astfel de tranzacții ani la rând, totalul ajungând la aproape 3 milioane de dolari.

Epstein, un caz care continuă să zguduie lumea

Jeffrey Epstein s-a înregistrat ca infractor sexual în 2008, după o condamnare pentru solicitarea unei minore. A murit în 2019 în închisoarea din Manhattan, într-un incident clasificat oficial drept sinucidere.

Departamentul de Justiție a început acum publicarea masivă a documentelor legate de anchetele din 2005, 2008 și 2019. Materialele sunt puternic cenzurate, dar includ: