Revoltă fiscală în orașul unde a început răscoala din 1907
Flămânzi, orașul din județul Botoșani, cunoscut ca locul de izbucnire al Răscoalei din 1907, se confruntă din nou cu un val de revoltă. De data aceasta, protestele nu se manifestă prin violență, ci prin refuzul cetățenilor de a plăti taxele și impozitele locale, în contextul măsurilor de austeritate și al creșterii prețurilor.
Nemulțumirea față de majorarea impozitelor locale este accentuată în special în zonele sărace ale țării. În Botoșani, un județ cu un nivel economic vulnerabil, reacția populației a fost rapidă. La Flămânzi, mulți locuitori au ales să amâne plata impozitelor sau chiar să nu le achite deloc.
Un bărbat din oraș a descris situația astfel: „Sunt mari impozitele. Mă duc și eu să văd ce am acolo. Nu prea plătește lumea. Taxele sunt mari, nu sunt bani, toate scumpe. Oamenii se răzbună. Îi o răzbunare mare, nu așa!”
O femeie a adăugat: „Medicamentele sunt scumpe, toate sunt scumpe. Mâncarea este scumpă. Se răzbună pe domnul Bolojan că el a crescut taxele.”
Alții susțin că problema nu este doar un act de revoltă, ci o imposibilitate reală de a plăti: „Nu vedeți ce viață scumpă. Este incredibil. Sunt foarte mari și impozitele. Nu le plătește lumea că nu au bani.”
Angajații de la Taxe și Impozite au observat o schimbare semnificativă în comportamentul cetățenilor. Casieria este mai puțin aglomerată ca niciodată, iar cei care vin o fac mai mult pentru a întreba decât pentru a plăti. Multe persoane sunt influențate de zvonurile de pe internet, care afirmă că taxele s-ar fi dublat.
Dan Scripei a declarat: „Foarte mulți intră, întreabă cât au de plătit, fiindcă au auzit zvonuri pe internet că s-au dublat taxele și impozitele. Sunt însă mai puțini plătitori ca anul trecut, gradul de colectare este mai redus. Unii nu au luat pensiile, alții nu vor. Sunt și cei care mai așteaptă.”
Viceprimarul Ioan Guraliuc a confirmat că fenomenul este evident: „La momentul ăsta, încasările, printr-o comparație, sunt sub nivelul celor de anul trecut. Acuma explicații pot fi multe, unele obiective, altele legate și de tendința generală de răzvrătire fiscală. Cert este că nicio localitate, poate doar în afara celor foarte bogate, nu poate supraviețui fără încasarea taxelor și impozitelor.”
Autoritățile locale subliniază că acest boicot fiscal poate afecta comunitatea. Fără fonduri suficiente, serviciile publice riscă să fie compromise.
Viceprimarul a explicat: „La finalul lunii, furnizorul de energie electrică trimite facturile. Dacă le achităm, funcționează serviciul, dacă nu le achităm, furnizorul nu discută. Și aici vorbim inclusiv de iluminat public, dar și de alte instituții. La finalul lunii vine factura de la transportul public.”
Acesta a menționat și alte cheltuieli esențiale: centrul de zi pentru copii, masa caldă, întreținerea drumurilor. „Avem undeva la 50 de kilometri de asfalt, dar și asfaltul trebuie întreținut, plus încă 50 de kilometri de drumuri pietruite. De unde să luăm bani? Asta-i întrebarea”, a concluzionat Guraliuc.
Primăria a avertizat că lipsa fondurilor ar putea bloca și proiectele finanțate din fonduri europene. „Flămânziul derulează multe proiecte pe fonduri europene. Dar acestea necesită cheltuieli, cu tot felul de studii, cu scrierea cererilor de finanțare, cu partea de proiectare, dar și cu partea de cheltuieli neeligibile. Trebuie bani”, a explicat viceprimarul.
Fenomenul nu este izolat la Flămânzi. Alte primării din țară au raportat scăderi semnificative ale colectării taxelor locale comparativ cu anul anterior. În unele zone, oamenii protestează simbolic împotriva Guvernului și a măsurilor de austeritate, iar în altele, pur și simplu nu dispun de resursele necesare pentru a-și plăti dările.
În orașul unde a început Răscoala de la 1907, istoria pare să se repete, dar într-o formă adaptată vremurilor: o revoltă tăcută, fiscală, născută din sărăcie, frustrare și neîncredere.
