Radu Miruță la Conferința de Securitate de la München: „Europa trebuie să producă mai mult intern”
Participând la Conferința de Securitate de la München, Radu Miruță a subliniat necesitatea ca Europa să își asigure securitatea prin capacități interne mai mari.
În cadrul discuțiilor cu aliații, ministrul Apărării a evidențiat că este esențial ca Europa să fie capabilă să își apere cetățenii și teritoriile în contextul NATO. „A fost un duș mai rece în urmă cu un an, când lucrurile acestea s-au spus mai răspicat, însă există o percepție care s-a regăsit între toți miniștrii Apărării și între toate țările membre ale Uniunii Europene că, pentru a atinge acest deziderat, trebuie să producem mai mult în interiorul Uniunii Europene”, a afirmat Miruță.
Referindu-se la discursul cancelarului german Friedrich Merz, care a declarat „sfârșitul ordinii mondiale”, Miruță a comentat că acesta a lăsat „multe capete de construcție și de pod”. Cancelarul a subliniat necesitatea resetării relației transatlantice și a stabilirii unor limite clare, afirmând că „războiul MAGA” nu este al nostru și că nici măcar SUA nu vor fi suficient de puternice pentru a acționa singure.
În discursul său, Merz a menționat că „am asistat la tensiuni și conflicte tot mai mari în lume”, inclusiv agresiunea rusă în Ucraina, și a avertizat că „această ordine mondială nu mai există”, adăugând că „Europa tocmai s-a întors dintr-o vacanță din istorie”.
Miruță a subliniat că, pentru a atinge obiectivele de securitate, trebuie să se scaleze capacitățile de producție. „Nu mai e o chestiune de bani, ci de timp”, a afirmat el, menționând că România a propus la München o inventariere a capacităților publice temporare care pot susține tehnologizarea și producția mai rapidă la nivel european. „Am propus să se contorizeze și să se facă un inventar public al capacităților de producție care au un potențial temporar, adică nu sunt 100% pregătite să producă, pe teritoriul țărilor membre ale UE”, a explicat Miruță.
El a dat exemple din România, unde există platforme care nu dispun de tehnologie de ultimă generație pentru a produce rachete cu rază lungă, dar care au facilitățile necesare. „Dacă tot invocăm faptul că trebuie produs mai repede, am propus să se facă un inventar cu aceste situații, în care țările care dețin tehnologie să vină cu diferența”, a adăugat el.
„Propunerea nu a fost respinsă și a fost pentru prima oară adusă în discuție, rămânând în analiză”, a continuat ministrul. De asemenea, el a menționat că „toată lumea acceptă faptul că nu se pune problema unui NATO fără Statele Unite”, subliniind importanța interacțiunii cu SUA pentru asigurarea integrității teritoriale.
Miruță a evidențiat că România are în prezent 21 de proiecte puternice de înzestrare a armatei, care nu au existat în ultimii poate în ultimii 20 de ani, care au fost gândite ca, prin dezvoltarea lor, să dezmorțească între patru și șapte fabrici de producție din România care au fost înghețate în ultimii 20-30 de ani.
