Medicul psihiatru Cristian Paparau, profesor universitar în București, atrage atenția asupra efectelor psihologice ale mesajelor RoAlert, în special în contextul avertizărilor meteo repetate.
Medicul psihiatru Cristian Paparau, profesor universitar în București, atrage atenția asupra efectelor psihologice ale mesajelor RoAlert, în special în contextul avertizărilor meteo repetate.
Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, acesta descrie reacția personală la alertele primite în cursul dimineții și ridică întrebarea dacă nu cumva tonul avertizărilor a ajuns să provoace mai multă teamă decât fenomenul în sine.
Potrivit medicului, din punct de vedere psihiatric, fiecare alertă sonoră puternică activează în creier același mecanism care se declanșează în fața unui pericol real. Amigdala, explică el, nu face diferența între un risc major și un posibil inconvenient. Organismul reacționează automat la sunet: crește ritmul cardiac, tensiunea arterială, se eliberează cortizol, iar somnul poate fi fragmentat. Pentru persoanele cu anxietate, atacuri de panică sau vulnerabilitate la stres, aceste declanșatoare repetate pot duce la episoade de panică nocturnă, hipervigilență și o stare persistentă de neliniște.
„M-a trezit la 5 dimineaţa un sunet strident de RoAlert. Să îmi sară inima din piept. Mesaj de avertizare meteo…. afară – linişte. O palmă de zăpadă aşezată cuminte peste noapte. La ora 7, încă unul un RoAlert. Şi m-am întrebat: când am început să ne speriem de iarnă? Acum 20–30 de ani, o ninsoare ca aceasta era pur şi simplu … iarnă. Drumuri curăţate mai greu, poate o întârziere, poate o zi în care lucrurile mergeau mai încet, dar nu era trăită ca un pericol iminent. Astăzi, înainte să vedem fulgii, auzim alarma”, afirmă Cristian Paparau, medic psihiatru şi profesor universitar în Bucureşti, într-un mesaj intitulat „Când alerta devine mai puternică decât evenimentul în sine”.
Frica devine contagioasă
Cristian Paparau vorbește și despre un efect colectiv al alertelor repetate: golirea magazinelor, cumpărături făcute preventiv pentru situații gestionabile și distribuirea în lanț a mesajelor alarmiste. În opinia sa, nu realitatea obiectivă determină aceste reacții, ci percepția pericolului iminent activată de alertă. Frica, spune medicul, este extrem de contagioasă.
El avertizează și asupra așa-numitei „oboseli de alarmă”. Expunerea frecventă la mesaje de urgență pentru situații care nu sunt dramatice poate menține populația într-o tensiune constantă sau, dimpotrivă, poate duce la ignorarea avertizărilor. Într-un moment în care pericolul ar fi cu adevărat major, reacția ar putea fi întârziată.
„Nu orice ninsoare este un dezastru”
Psihiatrul subliniază că susține prevenția și necesitatea informării, dar consideră esențiale proporționalitatea și raționalul în transmiterea mesajelor. O societate expusă constant la tonuri dramatice riscă să își reducă pragul de toleranță la disconfort. Iarna înseamnă zăpadă, vara înseamnă căldură, iar nu orice inconvenient trebuie perceput ca o catastrofă.
În opinia sa, poate că nu trăim vremuri mai periculoase decât înainte, ci vremuri în care sunetul alarmei a devenit mai puternic decât evenimentul în sine. Iar sănătatea mintală colectivă are nevoie, uneori, nu de o alertă în plus, ci de mai mult echilibru și liniște.
Băi, acum chiar că ne luăm țeapă cu alertele astea! 😩 Asta e România, te sperii de fiecare dată că vine apocalipsa și apoi se face doar o ploaie de vară. Bineînțeles că nimeni nu ține cont de efectele psihologice…
Eu zic să ne bucurăm că avem aceste alerte! 🌦️ Poate mai învățăm ceva despre natură și cum să ne adaptăm la vremurile astea imprevizibile. Hai că poate iese ceva bun din toată agitația asta!