Strategiile europene și NATO pentru controlul Groenlandei
Donald Trump își propune să aducă Groenlanda sub autoritatea Statelor Unite. Principalul obstacol este apartenența teritoriului la Danemarca, iar majoritatea locuitorilor din Groenlanda nu doresc integrarea în SUA.
Analiza realizată de Politico examinează contextul și pașii pe care Washingtonul i-ar putea urma pentru a transforma Groenlanda în a 51-a stea a drapelului american.
Deși ideea unei intervenții militare directe în Nuuk, capitala Groenlandei, și a unei preluări rapide a puterii pare nerealistă, există, conform analizei, un traseu bine definit. Trump ar fi realizat deja o parte din acest parcurs.
Politico a discutat cu nouă oficiali ai Uniunii Europene, reprezentanți NATO, specialiști în apărare și diplomați pentru a înțelege cum s-ar putea desfășura un proces prin care insula arctică, bogată în resurse minerale și strategic importantă, ar putea intra sub controlul american.
„Ar putea fi vorba de cinci elicoptere… nu ar avea nevoie de multe trupe”, a declarat un politician danez care a cerut anonimatul. „Ei [groenlandezii] nu ar putea face nimic.”
Primul pas: stimularea mișcării de independență
Imediat după preluarea mandatului, administrația Trump a început să discute despre independența Groenlandei, teritoriu semi-autonom sub coroana daneză. O Groenlandă independentă ar putea semna direct acorduri cu Statele Unite, spre deosebire de statutul actual, care necesită aprobarea explicită a Copenhagăi.
Pentru a obține independența, populația Groenlandei ar trebui să-și exprime opțiunea prin referendum, urmat de negocieri cu Danemarca, proces ce necesită aprobarea autorităților din Nuuk și din Copenhaga.
Un sondaj din 2025 arată că 56% dintre groenlandezi ar vota pentru independență, iar 28% s-ar opune.
Conform presei daneze, persoane din cercul lui Trump ar fi implicate în campanii discrete de influențare în Groenlanda. În acest context, serviciul danez de securitate și informații, PET, a avertizat că Groenlanda este „ținta unor campanii de influențare de diferite tipuri”.
Felix Kartte, specialist în politici digitale, a comparat aceste metode cu tacticile utilizate de Moscova pentru a influența procesele politice din țări precum Moldova, România și Ucraina.
„Rusia combină tactici offline și online”, a explicat el. „Pe teren, colaborează cu actori aliniați, precum partide extremiste, rețele ale diasporei sau oligarhi pro-ruși, și plătește oameni pentru a participa la proteste anti-UE sau anti-SUA.”
„În același timp, construiește rețele mari de conturi false și pseudo-mass-media pentru a amplifica aceste activități online și a promova candidați sau poziții selectate”, a adăugat Kartte. SUA par să aplice cel puțin o parte dintre aceste strategii în cazul Groenlandei.
Stephen Miller a declarat că „nimeni nu va intra în conflict militar cu SUA pentru viitorul Groenlandei”.
În plus, Trump a creat postul de trimis special pentru Groenlanda, desemnându-l pe Jeff Landry pentru această funcție. Landry a subliniat că misiunea sa este „să facă din Groenlanda o parte a Statelor Unite”.
Vicepreședintele SUA, JD Vance, aflat în vizită în teritoriu în martie, a afirmat că „poporul din Groenlanda va avea dreptul la autodeterminare”, adăugând că „sperăm că vor alege să se alieze cu Statele Unite”.
Al doilea pas: o ofertă avantajoasă pentru Nuuk
Dacă eforturile de accelerare a referendumului au succes și Groenlanda decide să se desprindă de Danemarca, următoarea etapă ar fi integrarea teritoriului în sfera de influență americană.
O variantă discutată este anexarea Groenlandei ca stat american, idee reiterată la diverse ocazii. Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a subliniat că „SUA nu au dreptul să anexeze” Groenlanda.
Un transfer direct de suveranitate între Danemarca și SUA este respins de majoritatea populației. Sondajul din 2025 indică faptul că 85% dintre groenlandezi se opun transformării teritoriului într-o parte a Statelor Unite, chiar și susținătorii independenței lui Trump fiind reticenți față de acest scenariu.
Există, însă, alternative. Din luna mai a anului precedent, s-au vehiculat informații conform cărora administrația Trump ar căuta un acord de asociere liberă (COFA), similar celor existente între SUA și Micronezia, Insulele Marshall sau Palau. Acordurile de acest tip oferă servicii esențiale și protecție în schimbul libertății de operare pe teritoriul partenerilor.
Kuno Fencker, deputat groenlandez, a afirmat că încearcă să le explice americanilor că nu doresc să fie ca Puerto Rico. El a adăugat că „un acord de asociere liberă, acorduri bilaterale sau alte oportunități” ar putea fi negociate, lăsând decizia finală în seama groenlandezilor într-un plebiscit.
În comparație cu relația actuală dintre Nuuk și Copenhaga, „nu pot decât să meargă în sus”, a spus el.
Fencker a comentat afirmația lui Trump că SUA au „nevoie” de Groenlanda, adăugând că „Danemarca nu a spus niciodată că are «nevoie» de Groenlanda”.
Thomas Crosbie a exprimat îndoieli cu privire la posibilitatea ca Groenlanda să obțină avantaje într-o negociere cu Trump, menționând că „identitatea principală a lui Trump ca negociator este aceea de persoană care își impune voința”.
El a avertizat că ar fi „o nebunie” să se renunțe la teritoriu în speranța unui acord ulterior.
Al treilea pas: miza europeană și dosarul Ucraina
O posibilă separare a Groenlandei de Danemarca ar putea întâmpina opoziție în Europa, în special din partea aliaților UE ai Copenhagăi. Totuși, administrația americană ar avea o pârghie majoră: Ucraina.
În contextul discuțiilor de pace, Kievul a subliniat că orice înțelegere cu Vladimir Putin trebuie să beneficieze de garanții solide din partea Statelor Unite.
Washingtonul a manifestat rezerve, iar autoritățile ucrainene au fost sceptice în privința promisiunilor de securitate, bazându-se pe experiențele anterioare cu Rusia.
Un diplomat al UE a avansat ideea unui acord mai amplu de securitate, în care Europa ar primi garanții mai ferme pentru Ucraina din partea administrației Trump, în schimbul acceptării unui rol extins al SUA în Groenlanda.
Chiar dacă o astfel de soluție ar fi dificil de acceptat, ea ar putea fi preferabilă unei confruntări directe cu Trump.
Al patrulea pas: opțiunea militară
Întrebarea rămâne ce s-ar întâmpla dacă Groenlanda sau Danemarca ar respinge categoric planurile lui Trump.
Specialiștii sugerează că o intervenție militară americană ar putea fi realizată rapid și cu dificultăți minime.
Crosbie a menționat că strategii lui Trump analizează probabil mai multe scenarii, cel mai îngrijorător fiind un tip de strategie fait accompli, similară cu acțiunile lui Putin în Ucraina.
Ar putea fi o acțiune rapidă, trimițând
Da, sigur că NATO și europenii vor să preia Groenlanda, iar noi ne batem joc de țara noastră! Iar ne luăm țeapă pe motiv de geopolitică… 🤦♂️.
Sincer acum, ce schimbări a adus România în ultimele decenii? Asta e România: promisiuni goale și strategii care nu duc nicăieri. 😒.
Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! Poate Groenlanda devine un loc mai bun pentru oameni… eu încă sper! 🌍✨.
Nu vi se pare dubios că toată lumea vrea să controleze o insulă înghețată? Prea e totul perfect ca să fie adevărat… 🤔.
Dacă ar fi după mine, m-aș muta în Groenlanda doar ca să scap de agitația asta din țară! 😂 Măcar acolo nu trebuie să mă gândesc la taxe și birocrație!