Părinții care rămân aproape de copiii adulți respectă aceste 11 limite clare

Părinții care rămân aproape de copiii adulți respectă aceste 11 limite clare

Menținerea unei relații sănătoase și apropiate între părinți și copiii adulți nu este o sarcină ușoară. Pe măsură ce copiii cresc și devin adulți, dependența lor scade, iar unii părinți pot resimți acut pierderea controlului și a conexiunii. Această stare de pierdere îi poate determina pe unii să reacționeze impulsiv sau să caute noi modalități de a-și controla copiii, comportamente care duc la o deconectare suplimentară. În contrast, părinții care rămân apropiați de copiii lor adulți stabilesc limite clare și fac tot posibilul să le respecte. Aceștia ajută copiii să se simtă în siguranță și sprijiniți, deschizând calea pentru o frumoasă și mai reciprocă prietenie adultă.

Părinții care rămân apropiați de copiii lor adulți respectă, de obicei, aceste 11 limite clare:

1. **Bate întotdeauna la ușă înainte de a intra în casa copilului adult**. Mulți părinți presupun că spațiul copiilor lor, chiar și după ce au devenit adulți, este o extensie a casei familiei. Aceștia rareori bat la ușă când intră. Părinții care păstrează o legătură strânsă respectă această limită și bat la ușă înainte de a intra. Această limită se poate extinde și la copiii adulți care locuiesc acasă. Potrivit Pew Research Center, din ce în ce mai mulți adulți se mută din nou cu părinții lor, ceea ce poate provoca tensiuni. Cu toate acestea, chiar și acești părinți pot stabili limite în jurul spațiului personal și intimității, ajutând relațiile să devină mai strânte.

2. **Au definiții clare despre „succes”**. În loc să-și pedepsească și să-și judece copiii pentru neîndeplinirea unor obiective bazate pe așteptări vagi sau nerealiste, părinții care au relații strânse cu copiii lor adulți îi ghidează promovând un sentiment de succes realizabil, împlinitor și satisfăcător. Uneori, acest lucru se manifestă ca un angajament față de integritate. Alteori, este o realizare practică a unui scop, cum ar fi înscrierea la o școală comunitară sau găsirea unui loc de muncă pentru a contribui la cheltuielile gospodăriei. Scopul de a „încerca să dea tot ce au mai bun” este suficient pentru unii părinți, mai ales când copiii lor adulți se confruntă cu dificultăți. Indiferent de context, părinții care rămân apropiați de copiii lor adulți își fac așteptările foarte clare, lăsând fără loc dezamăgiri, critici inutile sau neîncredere în relațiile lor.

Publicitate

3. **Acceptă și celebrează emoțiile**. Părinții care au relații strânse cu copiii lor adulți și-au crescut copiii într-un mediu sigur pentru a-și exprima emoțiile. În calitate de adulți, aceste familii prioritizează inteligența emoțională, chiar dacă asta înseamnă să asculte în liniște în mijlocul unei crize de tantrum a unui copil mic sau să ofere adolescentului spațiul necesar pentru a-și exprima îngrijorările. Părinții care rămân foarte apropiați de copiii lor adulți mențin această deschidere și conexiune emoțională chiar și în viața adultă. Chiar dacă nu sunt pe aceeași lungime de undă sau dacă au neînțelegeri, se angajează să asculte emoțiile și opiniile copiilor lor.

4. **Respectă autonomia copiilor lor**. Baza unei legături strânse și a unei relații sănătoase între părinți și copiii adulți este respectul. Deși pare ușor de realizat, este adesea extrem de dificil pentru părinți, mai ales când aceștia au dificultăți în a-și vedea copiii în identitatea lor de adulți. Indiferent dacă nostalgia sau nevoia de control informează această mentalitate greșită, poate fi imposibil să facă un pas înapoi și să respecte alegerile de viață și autonomia copiilor lor adulți. Problema este că acești copii sunt adulți și au dreptul de a lua propriile decizii. De fapt, este important să o facă.

5. **Oferă sfaturi numai atunci când sunt solicitate**. Sfaturile necerute din partea părinților pot provoca resentimente în rândul copiilor adulți. Aceștia sunt adulți care își construiesc propriile vieți fără îndrumare constantă, astfel că sunt mai dornici să caute confort și sprijin de la părinți decât să primească sfaturi directe. Terapeutul familial Sarah Epstein susține că aceste sfaturi necerute și adesea inutile sabotează în mod subtil conversațiile sănătoase și legăturile. Pe măsură ce copiii cresc, ei trebuie să simtă sprijinul părinților lor, iar sfaturile nesolicitate pot face ca tinerii adulți să se simtă ca și cum părinții lor nu au încredere în ei.

6. **Au o legătură familială strânsă, nu o prietenie**. Spre deosebire de ce cred mulți, este posibil să existe o legătură strânsă între părinți și copiii adulți, fără a depăși limitele „prietenei”. Există încă anumite subiecte care nu sunt potrivite și productive de discutat, în special în ceea ce privește frații, partenerii sau părinții, dar relația evoluează în doi adulți care se respectă reciproc.

7. **Fac loc opiniilor și viziunilor diferite**. Părinții care au legături strânse cu copiii lor adulți au creat de obicei un mediu în care copiii pot experimenta siguranță, confort și securitate în relație. Aceasta le permite copiilor să nu se îngrijoreze de abandon în timpul conflictelor sau neînțelegerilor. Când părinții rămân apropiați de copiii lor adulți, de obicei este pentru că acest tip de relație a fost cultivat încă din copilărie. În aceste relații sigure, părinții își celebrează copiii și le permit să-și exprime deschis opiniile fără judecată sau critici inutile.

8. **Au respect reciproc pentru programele fiecăruia**. Indiferent dacă părinții și copiii adulți locuiesc separat sau împreună, respectul pentru programele fiecăruia este extrem de important. Multe relații bazate pe legături strânse reafirmă aceste limite prin comportamente mici în fiecare zi. De la împărțirea responsabilităților gospodărești, la comunicarea timpului social împreună, până la vizitele neanunțate, aceștia comunică așteptările de respect pe care le au unul față de celălalt, astfel evitând resentimentele sau neînțelegerile care ar putea să apară.

9. **Sunt clari în legătură cu sprijinul financiar**. Potrivit unui raport recent, aproape trei sferturi dintre părinți oferă o formă de sprijin financiar copiilor lor adulți. „Un nou studiu reprezentativ la nivel național de la AARP arată că părinții de astăzi extind sprijinul către copii bine dincolo de reperele tradiționale ale vârstei de 18 sau chiar 22 de ani.” Aproape trei sferturi oferă o formă de asistență financiară copiilor lor adulți. Părinții care reușesc să rămână foarte apropiați de copiii lor adulți stabilesc limite puternice în această privință, evitând exploatarea sau luarea de bunuri de la sincope. Toată lumea este pe aceeași lungime de undă în privința cheltuielilor și a locului în care este necesar ajutorul.