Mugur Isărescu: „România ar putea adopta euro în cinci ani, dacă deficitul bugetar scade sub 3%”
România ar putea începe discuțiile concrete pentru aderarea la zona euro în aproximativ cinci ani, cu condiția ca deficitul bugetar să fie redus sub pragul de 3% și economia să mențină o creștere sustenabilă, a declarat guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, într-o conferință de presă de prezentare a Raportului asupra inflației – februarie 2026.
Isărescu a subliniat că reducerea deficitului reprezintă principala condiție pentru stabilitatea macroeconomică necesară trecerii la moneda unică europeană, menționând că acest proces nu este unul simplu.
Guvernatorul BNR a explicat că deficitul bugetar nu trebuie să fie văzut ca o problemă a unui anumit guvern, ci ca o problemă acumulată în timp, la nivelul întregii economii. „Nu e deficitul lui X sau a lui Y. L-au făcut diverse guverne, dar e deficitul țării”, a afirmat el, avertizând că, fără finanțare, statul nu ar putea plăti pensii sau salarii în sectorul public.
O parte importantă a datoriei publice reflectă subfinanțarea cronică a unor sectoare esențiale, precum sănătatea, educația, apărarea sau ordinea publică, probleme existente de zeci de ani. „Sectoarele de bază publice din România au fost mereu subfinanțate. Nu putem să ne întrebăm cine le-a făcut. Ele trebuie echilibrate”, a spus Isărescu, adăugând că procesul de corecție „va fi dureros”.
Referitor la calendarul aderării la zona euro, guvernatorul BNR a precizat că, dacă programul de reducere a deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani va funcționa, România ar putea discuta concret despre adoptarea monedei unice în aproximativ cinci ani. Totuși, a subliniat că reducerea deficitului nu este suficientă, fiind necesară și scăderea datoriei publice ca pondere în PIB, ceea ce presupune o creștere economică mai rapidă decât deficitul bugetar.
„După ce venim cu deficitul sub 3%, trebuie să avem creștere mai mare decât deficitul. Altfel, aritmetic, nu ai cum să ajungi la situația asta”, a explicat Isărescu. Acesta a criticat comparațiile frecvente cu Bulgaria, menționând că mai multe economii importante din regiune nu au adoptat încă moneda unică. „De ce nu a intrat Polonia? De ce nu a intrat Ungaria? De ce nu a intrat Cehia?”, a întrebat el retoric, subliniind că România se află într-o situație comparabilă cu aceste state.
Isărescu a dat exemplul Poloniei, unde datoria publică se apropie de 60-70% din PIB, evidențiind că România are nevoie de mai mulți ani pentru a reduce nivelul datoriei sub pragurile considerate sustenabile.
Guvernatorul BNR a respins ideea că sistemul bancar sau Banca Națională s-ar fi opus vreodată adoptării monedei euro, afirmând că instituția a susținut constant acest obiectiv. Până în 2018, a existat un comitet dedicat pregătirii trecerii la euro, cu planuri logistice pentru distribuția numerarului. Tema a fost însă abandonată ulterior, pe fondul pandemiei și al războiului din regiune. „În această instituție puteți să aveți toată garanția că sprijinim pe toate căile rezonabile și adevărate intrarea în zona euro”, a concluzionat Isărescu.
Bineînțeles că ne-a spus asta acum, să mai câștige un pic de timp. 😂 Iar ne luăm țeapă cu promisiuni frumoase! Dacă era așa simplu, făceam euro ieri.
Sincer acum, eu încă sper că poate iese ceva din toate discuțiile astea! 🤞 Poate avem șansa să vedem România pe calea cea bună în următorii ani, cine știe?