Moțiunea simplă formulată de senatorii opoziției împotriva lui Dragoș Pîslaru, respinsă în Senat
Moțiunea simplă formulată de senatorii opoziției împotriva ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a fost dezbătută luni, 9 martie, în plenul Senatului României.
În urma votului, moțiunea a fost respinsă, înregistrând 41 de voturi „pentru” și 73 „împotrivă”. În cadrul dezbaterilor, senatorul PSD Robert Cazanciuc a declarat că documentul depus de opoziție nu îndeplinește, în opinia sa, criteriile unei moțiuni simple, deoarece conține în principal întrebări adresate ministrului. „Din cuprinsul moțiunii nu este clar ce votăm. Dacă răspunsurile vor fi pe placul semnatarilor, moțiunea își pierde rostul, acela de a critica modul în care un membru al Guvernului conduce un minister”, a spus Cazanciuc.
Setările tale privind cookie-urile nu permit afișarea conținutului din această secțiune. Poți actualiza setările modulelor cookie direct din browser sau de aici – e nevoie să accepti cookie-urile social media. El a adăugat că, în esență, documentul seamănă mai degrabă cu o interpelare parlamentară. „Pe scurt, moțiunea supusă astăzi dezbaterii este, în fapt, o interpelare”, a afirmat senatorul social-democrat, anunțând că grupul PSD nu va susține demersul opoziției.
În timpul dezbaterilor din plen, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a respins criticile opoziției și a susținut că planul de redresare a fost repus pe direcția corectă după preluarea mandatului său. „PNRR-ul României era în moarte clinică. Aceasta nu este o metaforă, este o radiografie financiară. Încrederea Comisiei Europene în capacitatea României de a livra reforme era grav afectată”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a afirmat că una dintre principalele reușite ale renegocierii planului cu Comisia Europeană a fost păstrarea integrală a componentei de granturi. „Am salvat toată suma nerambursabilă alocată României – 13,57 miliarde de euro. Am simplificat major PNRR-ul, reducând numărul de jaloane și ținte de la 518 la 385”, a spus Pîslaru. Potrivit acestuia, România a încasat până în prezent aproximativ 10,7 miliarde de euro din PNRR, iar în perioada următoare sunt așteptate noi plăți: „Estimarea realistă este că România va încasa aproximativ 3 miliarde de euro pentru cererile de plată 3 și 4”.
Un moment tensionat a avut loc în timpul prezentării moțiunii simple în plenul Senatului, când senatorii PACE – Întâi România au adus la tribună o cutie de carton pe care erau lipite fotografii ale ministrului Dragoș Pîslaru, alături de abace și suzete. Senatorul Daniel-Paul Gheorghe a spus că abacele ar trebui să îl ajute pe ministru „să calculeze miliardele de euro pierdute de România din PNRR”. Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a cerut îndepărtarea obiectelor, afirmând că „aceste chestiuni caricaturale afectează demnitatea umană”. Propunerea a fost aprobată prin vot, cu 68 de voturi „pentru” și 34 „împotrivă”, iar recuzita a fost îndepărtată de la tribună.
Înainte de dezbateri, liderul grupului PACE – Întâi România, Dorin Petrea, l-a criticat dur pe ministru, afirmând că acesta ar fi „pierdut toate fondurile europene pe care România putea să le aibă”.
Inițiativa este semnată de 44 de senatori din opoziție, membri ai formațiunilor Alianța pentru Unirea Românilor, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. Documentul poartă titlul „Dragoș Pîslaru, tehnocratul lui Cioloș și ministrul fără rezultate” și critică modul în care ministrul gestionează riscurile legate de încasarea integrală a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.
Semnatarii moțiunii au cerut ministrului să clarifice public care este suma exactă din PNRR aflată în risc de neîncasare și termenul până la care acest risc ar putea fi eliminat. „Un stat serios nu își permite să administreze speranțe, administrează certitudini. Un ministru responsabil nu explică riscurile, le elimină”, afirmă inițiatorii documentului, subliniind că rolul unui ministru al fondurilor europene este acela de a negocia activ interesele economice ale statului.
Aceștia susțin că România are nevoie de „un avocat dur la masa negocierilor”, nu doar de un administrator al procedurilor europene. În opinia lor, autoritățile trebuie să precizeze ce condiții din PNRR au fost renegociate în favoarea României și care este impactul financiar al acestor renegocieri.
Senatorii opoziției mai cer explicații privind diferența dintre sumele solicitate prin cereri de plată către Comisia Europeană și sumele efectiv plătite beneficiarilor din România. De asemenea, aceștia solicită garanții că România va încasa integral toate tranșele PNRR până la finalul programului, precum și prezentarea unui calendar public pentru eliminarea riscurilor care ar putea afecta absorbția fondurilor. „Economia reală nu se dezvoltă din strategii, se dezvoltă din investiții executate. Nu contestăm intențiile, contestăm rezultatele”, mai afirmă inițiatorii moțiunii.
Potrivit acestora, evaluarea mandatului ministrului nu va depinde de numărul cererilor de plată transmise către Bruxelles, ci de suma fondurilor europene care ajunge efectiv în economia românească.
