Kristalina Georgieva: Performanțele economice ale statelor UE merită recunoaștere
Șapte dintre țările cu cele mai bune performanțe economice din anul precedent sunt state membre UE, iar Europa ar trebui să renunțe la subaprecierile sale, a afirmat Kristalina Georgieva, directorul general al Fondului Monetar Internațional, într-un interviu acordat site-ului Politico.
Georgieva a subliniat că pesimismul este inadecvat, adăugând că Europa nu este destinată unui declin inexorabil și că, în realitate, are o performanță economică superioară percepției generale. Un sentiment de disperare a cuprins recent factorii de decizie de la Bruxelles, în special după expunerea slăbiciunii blocului comunitar în timpul disputei cu SUA referitoare la Groenlanda. Deși președintele Donald Trump a renunțat la intențiile sale, reacția simbolică a Europei, prin trimiterea de soldați pe insulă, arată că europenii n-ar fi avut altă opțiune decât să accepte o eventuală cucerire.
Însă, în interviul oferit Politico, Georgieva a insistat asupra inadecvării pesimismului, menționând că în topul economiilor mondiale realizat de The Economist, șapte dintre statele membre UE se află în primele zece locuri, cu Portugalia pe prima poziție. Această economie a avut o creștere constantă în ultimii ani, în timp ce își gestionează datoria eficient. „Aceasta este realitatea și ar trebui celebrată”, a declarat Georgieva.
„Europenii – suntem oameni modești, nu ne lăudăm”, a continuat ea, amintind cum un coleg din SUA a reacționat diferit, spunând: „O, să ne uităm la asta, sunt grozav, sunt fantastic”. Georgieva a completat: „În Europa faci ceva important și spui: «nu-i prea rău». În lumea în care suntem acum, trebuie să te lauzi puțin, să radiezi încredere”.
Chiar înainte de disputa cu SUA, se observa un tip de disperare în rândul liderilor europeni. Fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avertizat că blocul comunitar se va confrunta cu „o agonie lentă” fără reforme. Georgieva a recunoscut că țările funcționează acum într-un mod mai agresiv, menționând că lumea devine „multipolară”, ceea ce schimbă dinamica puterii geopolitice și limitează influența organizațiilor multilaterale, inclusiv FMI.
„Factorii geopolitici joacă un rol din ce în ce mai mare în definirea economiei mondiale. În cazul Groenlandei, dificultățile aliaților de a menține un scop comun reprezintă o schimbare semnificativă”, a spus Georgieva, adăugând că „destinul Europei este în mâinile europenilor”.
Cele mai recente recomandări ale FMI pentru reformarea economiei UE sunt similare cu cele prezentate de Draghi în raportul privind competitivitatea din 2024. Acestea includ consolidarea pieței unice, reducerea reglementărilor pentru afaceri și integrarea pieței energetice și a sistemelor financiare europene.
„Este esențial ca UE să continue cu reformele. Puneți-vă casa în ordine”, a subliniat Georgieva. Trei dintre economiile incluse în lista The Economist – Irlanda, Portugalia și Grecia – au fost sub supravegherea FMI în perioada de vârf a crizei din zona euro, fiind nevoite să adopte măsuri dure, inclusiv creșteri de taxe și reduceri drastice în serviciile publice. În cazul Greciei, aceste reforme au dus la o creștere semnificativă a șomajului și a nivelului sărăciei, iar PIB-ul pe cap de locuitor nu a revenit la nivelul de dinaintea crizei.
Georgieva a explicat că succesul actual al acestor țări demonstrează că atât țările individuale, cât și UE în ansamblu, pot schimba direcțiile lor economice. Întrebată despre posibile măsuri de retorsiune față de agresiunile SUA, cum ar fi vânzările de active, ea a solicitat prudență, afirmând: „Aș spune că funcționarea lină a sistemului monetar internațional este utilă pentru toate țările. Perturbarea ar aduce efecte negative”.
Cu toate acestea, Georgieva a susținut ideea extinderii datoriei comune a UE, o propunere sprijinită de Draghi, dar privită cu suspiciune de țările „frugale”, precum Germania și Țările de Jos.
