Instituțiile cu cea mai mare încredere în rândul românilor: Parlamentul pe ultimul loc
Biserica și Armata continuă să fie cele mai de încredere instituții pentru români, conform Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, ediția a VII-a.
Biserica se află pe prima poziție, având o cotă de încredere de 63,9%, în creștere față de 57,7% în iulie 2025. Armata ocupă locul al doilea, cu 61,8% încredere, în scădere de la 63% în iulie 2025. Poliția, cu 50% încredere (față de 43,2% în iulie 2025), se află pe locul al treilea.
Pe locul al patrulea se situează Președinția, cu 27,9% încredere (față de 34,8% în iulie 2025), urmată de Justiție, care a fost inclusă în barometrul din ianuarie 2026, având o cotă de 25,4%. Guvernul se află pe locul al șaselea, cu 18,4% (în scădere de la 20,4% în iulie 2025), iar Parlamentul se află pe ultima poziție, cu o cotă de încredere de 11,9%, comparativ cu 14,5% în iulie 2025.
Încrederea în Biserică este mai mare în rândul votanților PSD și AUR, persoanelor de peste 60 de ani, celor cu educație primară și locuitorilor din mediul rural. Armata beneficiază de încrederea votanților PSD și PNL, persoanelor de peste 60 de ani și locuitorilor din mediul rural.
Poliția este apreciată în special de votanții PSD și PNL, tinerii sub 30 de ani și angajații la stat. Președinția este percepută favorabil de votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din mediul urban mare.
Justiția este susținută de votanții PSD și AUR, persoanele între 18 și 44 de ani și cei cu educație primară. Guvernul este încredințat în special de votanții USR și PNL, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educație superioară și locuitorii din București. Parlamentul beneficiază de încrederea votanților PSD, PNL și USR, tinerilor sub 30 de ani și locuitorilor din București.
„Instituțiile percepute ca „nepolitice” domină încrederea publică. Biserica și Armata rămân repere simbolice de stabilitate și identitate, semn că populația caută ancore de continuitate în afara jocului politic propriu-zis. Este un tipar clasic în societăți cu neîncredere structurală în clasa politică. Instituțiile politice sunt captive într-un deficit structural de credibilitate. Nu vorbim doar de nemulțumiri conjuncturale, ci de o neîncredere cronicizată în instituțiile reprezentative. Asta indică o ruptură între cetățeni și mecanismele clasice ale democrației reprezentative, ceea ce alimentează populismul, discursul anti-sistem și formulele radicale de reprezentare politică”, afirmă Remus Ștefureac.
Datele sondajului au fost culese între 12-15 ianuarie 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost format din 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
Da, sigur că Parlamentul e pe ultimul loc! 🙄 Că doar ei ne-au promis marea cu sarea și acum ne iau banii pe taxe fără milă. Așa e la noi, mereu cei care ar trebui să ne reprezinte sunt departe de realitate.
Sincer acum, mă așteptam ca Biserica și Armata să fie în frunte! 💪 Poate că avem nevoie de mai multă încredere în instituțiile noastre, dar până când nu se schimbă nimic fundamental… asta e România.