Înalta Curte a concluzionat că reforma guvernului anulează pensiile de serviciu
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente”, în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților.
Potrivit ÎCCJ, expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care vineri se întrunește din nou pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.
Reprezentanții Înaltei Curți de Casație și Justiție au transmis că „un expert contabil autorizat confirmă calculele departamentelor economice: Guvernul Bolojan anulează pensia de serviciu și nesocotește grav drepturile dobândite din contribuțiile sociale”.
În contextul sesizării de neconstituționalitate formulate anterior, a fost realizată o expertiză de specialitate independentă, în baza căreia Înalta Curte de Casație și Justiție va depune la Curtea Constituțională a României note suplimentare de susținere a argumentelor deja formulate împotriva legii privind pensiile de serviciu ale magistraților, promovată de Guvernul Bolojan.
Înalta Curte susține că „rezultatele expertizei sunt clare și fără echivoc: aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate: pentru magistrații de la judecătorii/parchetele de pe lângă acestea, cu 36% mai puțin; pentru cei de la tribunale/parchetele de pe lângă acestea, cu 35% mai puțin; pentru cei de la curțile de apel/parchetele de pe lângă acestea, cu 33% mai puțin; pentru judecătorii ÎCCJ, cu 51% mai puțin.
Situația se referă la un magistrat care accede în profesie ulterior intrării în vigoare a legii, având un parcurs profesional de 42 de ani, corespunzător tuturor gradelor de jurisdicție și cu venituri raportate la nivelul celor aflate în plată.
Instanța supremă atrage atenția că aceasta nu mai este o reformă a pensiilor speciale, ci o confiscare a drepturilor magistraților, o situație fără precedent într-un stat membru al Uniunii Europene.
Expertiza „demonstrează că legea contestată anulează pensia de serviciu, garanție constituțională a independenței justiției; nesocotește drepturile magistraților obținute din plățile făcute în sistemul public de pensii și contravine jurisprudenței obligatorii a Curții Constituționale, a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a Curții Europene pentru Drepturile Omului, precum și recomandărilor Uniunii Europene privind statul de drept”.
Înalta Curte subliniază că independența justiției nu poate fi subminată prin mecanisme financiare arbitrare, iar echilibrul bugetar pretins nu poate justifica eliminarea unor garanții ce sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
Pe 5 decembrie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis, în unanimitate, să sesizeze CCR pentru controlul constituționalității legii referitoare la modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Curtea Constituțională este așteptată să dezbată din nou sesizarea vineri, după trei amânări.
Magistrații instanței supreme afirmă că caracterul de urgență al proiectului nu a fost demonstrat sau a fost construit pe o realitate contrafactuală, invocându-se condiționalitatea Jalonului 215 din PNRR, considerată „scoasă din context” și „neconformă cu realitatea potrivit documentelor comunicate de Comisia Europeană”.
De asemenea, magistrații susțin că invocarea condițiilor economice care necesită intervenția nu a fost justificată de Executiv, lipsind date care să arate impactul economic pentru anii imediat următori și care să justifice urgența invocată.
Legea încalcă obligațiile constituționale de claritate a reglementării pentru asigurarea previzibilității și predictibilității, utilizând termeni juridici inexistenți în fondul normativ, creând neclaritate și imprevizibilitate, afectând astfel principiul securității juridice.
Magistrații subliniază că, contrar discursului public, prin cumularea normelor referitoare la eșalonarea vârstei de pensionare, eșalonarea vechimii în muncă și eliminarea perioadelor asimilate de vechime în specialitate, 45% dintre magistrații în funcție au o creștere bruscă la 65 de ani, iar 21% au o creștere bruscă la 60-64 de ani.
Legea creează „discriminare evidentă” între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși aceștia sunt singurii dintre aceste categorii cu statut garantat constituțional. La toate celelalte categorii, standardul minim de calcul al cuantumului este de 65% din indemnizațiile brute, în timp ce pentru magistrați este propus unul mult inferior.
Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, doar în cazul magistraților plafonarea este drastică, limitată la 70% din venitul net. Discriminarea este evidentă și nejustificată raportat la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului, având în vedere că efortul bugetar pentru plata pensiilor magistraților este minim comparativ cu totalul cheltuielilor cu pensiile de serviciu.
Magistrații afirmă că legea „anulează de facto pensiile de serviciu”, creând pentru cei care nu îndeplinesc condițiile de pensionare la data intrării în vigoare a legii, o reducere până la anulare a caracterului pensiei de serviciu, iar pentru generațiile viitoare aceasta va deveni chiar inferioară celei din sistemul public de pensii.
Legea încalcă independența justiției raportat la standardele stabilite prin deciziile CJUE, CEDO și CCR. Toate aceste instanțe au pronunțat decizii exprese și explicite, făcând ca soluția legislativă să fie incompatibilă cu garantarea independenței justiției.
De asemenea, legea încalcă decizii anterioare ale CCR care au sancționat expres soluții normative identice cu cele cuprinse în proiectul actual, încălcând astfel principiul supremației Constituției și caracterul obligatoriu al deciziilor CCR. Utilizarea termenilor neclari și prezentarea lacunelor normative fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.
Pe 2 decembrie, Guvernul a angajat răspunderea asupra Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, în plenul comun al Parlamentului. Noul proiect, adoptat după ce prima formă a legii a fost respinsă la CCR, stabilește condițiile de pensionare ale magistraților și modalitatea de calcul al pensiei, fiind avizat negativ de către Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede stabilirea vârstei de pensionare pentru personalul vizat, prin referire la vârsta standard din sistemul public de pensii, instituirea vârstei minime de 49 de ani până la 31 decembrie 2026, condiția de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani, creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistra
