Consecințele scandalului de plagiat al lui Radu Marinescu asupra selecției șefilor DNA, DIICOT și PG
Scandalul legat de plagiatul lui Radu Marinescu, actual ministru al Justiției, ar putea duce până la suspendarea procedurii de selecție a șefilor marilor parchete sau chiar înlocuirea lui Marinescu și numirea unui interimar în timpul concursului pentru șefia DNA, DIICOT sau a Parchetului General.
Cu patru zile înainte ca PressOne să publice investigația prin care susține că Radu Marinescu și-a plagiat lucrarea de doctorat, ministrul Justiției anunțase declanșarea procedurii de selecție pentru șefia Parchetului General, DNA și DIICOT. PSD susține că Marinescu are „susținerea politică totală”.
Scandalul de plagiat în care este implicat, acum, Radu Marinescu, poate duce inclusiv la demisia lui din funcția de ministru al Justiției, deși acest lucru nu este obligatoriu. Imediat după apariția investigației PressOne, Marinescu a respins acuzațiile, a spus că ar fi respectat standardele de etică și integritate și a respins o posibilă demisie. Detalii, aici.
Partidul din care face parte Radu Marinescu, Partidul Social Democrat, a subliniat încă de luni la prânz că ar fi vorba despre o „tentativă de subminare a procedurilor legale privind numirea șefilor parchetelor”. „Ca atare, PSD îi acordă ministrului Radu Marinescu susținerea politică totală pentru îndeplinirea mandatului și se va opune categoric oricăror tentative de subordonare politică a Justiției”, a transmis PSD, care, practic, respinge ipoteza de a-i retrage sprijinul politic lui Radu Marinescu.
Dacă Radu Marinescu ar demisiona pe fondul scandalului legat de plagiat sau premierul Ilie Bolojan l-ar revoca, funcția de ministru al Justiției ar rămâne vacantă chiar în timpul procedurii de selecție a șefilor marilor parchete. Premierul Ilie Bolojan ar fi cel care ar trebui să aleagă, practic, cine ar urma să conducă interimar Ministerul Justiției, până la numirea unui nou ministru.
În mod normal, funcția de ministru al Justiției ar trebui să revină Partidului Social Democrat, după cum au decis partidele care formează coaliția. Termenul legal pentru perioada interimatului este de 45 de zile. Teoretic, dacă Radu Marinescu ar demisiona pe 12 ianuarie, cele 45 de zile s-ar scurge la câteva zile (5 martie, după calculele Digi24.ro) după ce rezultatele finale ale interviului pentru selecția șefilor de parchete ar trebui să apară (2 martie), potrivit actualului calendar.
Rămâne de văzut, în această situație, dacă reprezentanții coaliției s-ar pune de acord să numească un alt ministru al Justiției până să expire cele 45 de zile de interimat sau dacă se va lua decizia de a numi un ministru interimar (care poate fi ori un actual ministru/viceprim-ministru de la PSD sau chiar premierul Ilie Bolojan).
În Guvernul Bolojan, în cazul Ionuț Moșteanu, imediat după demisie, interimatul la Ministerul Apărării a fost preluat de colegul de partid Radu Miruță (atunci ministru al Economiei, devenit ulterior ministru al Apărării). După demisia fostului vicepremier Dragoș Anastasiu, funcția a fost preluată interimar chiar de premierul Ilie Bolojan (nefiind vorba de o funcție care să revină unuia dintre partide), până la numirea Oanei Gheorghiu.
Cum au fost tratate situațiile similare din trecut? În 2021, pe fondul demiterii fostului ministru al Justiției Stelian Ion (care deja declanșase procedura de numire a șefilor de parchete) de către fostul premier Florin Cîțu, interimatul la Ministerul Justiției a fost asigurat de Lucian Bode. El a suspendat, atunci, procedura de selecție a șefilor marilor parchete, argumentând că „este o decizie politică pe termen lung” și că nu poate fi o decizie luată de un ministru interimar. Procedura a fost reluată, atunci, de Cătălin Predoiu, dar la începutul anului 2023.
În 2013, însă, un premier a avut un cuvânt de spus direct în procedura de selecție a șefilor marilor parchete. Era vorba de Victor Ponta, care, în calitate de premier, preluase interimar funcția de ministru al Justiției, pe fondul numirii la Curtea Constituțională a României a Monei Pivniceru. Ponta îi propusese atunci pe Laura Codruța Kovesi la șefia Direcției Naționale Anticorupție și, în plus, pe Bogdan Licu (actual judecător CCR) pentru funcția de procuror șef adjunct al Parchetului General.
Mai există, însă, și ipoteza ca Radu Marinescu să nu demisioneze pe fondul scandalului de plagiat (sau să nu fie revocat chiar de prim-ministrul Ilie Bolojan), iar procedura de selecție a șefilor marilor parchete să continue așa cum a fost stabilită inițial, urmând ca propunerile să fie făcute tot de el.
Cum au procedat alți foști miniștri după ce au fost acuzați de plagiat? E important de menționat că Radu Marinescu nu este primul politician cu funcție importantă în statul român acuzat de plagiat. El a intrat, astfel, pe lista pe care se regăsesc, printre alții, Victor Ponta (fost prim-ministru), Lucian Bode (fost ministru de Interne), Nicolae Ciucă (fost ministru al Apărării și fost premier), Sorin Cîmpeanu (fost ministru al Educației), Gabriel Oprea (fost vicepremier și ministru de Interne), etc.
Au existat cazuri în care politicieni cu funcții importante în statul român nu au demisionat pe fondul acuzațiilor de plagiat. Lucian Bode, de exemplu, a rezistat în funcția de ministru de Interne până la terminarea mandatului Guvernului condus atunci de Nicolae Ciucă (iunie 2023), deși acuzațiile de plagiat datau din anul 2022.
Însă acuzațiile de plagiat sau scandalurile legate de activitatea academică au dus și la demisii, inclusiv în Guvernul condus de Ilie Bolojan. Amintim în acest sens cazul lui Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației în trei Guverne (Cîțu, Ponta și Ciucă). În septembrie 2022, când Cîmpeanu era ministru al Educației în Guvernul condus de Nicolae Ciucă, Emilia Șercan arăta într-un articol PressOne că și-a însușit prin plagiat peste 10 capitole publicate anterior sub semnătura altor profesori universitari. Deși inițial a spus că cei care l-au acuzat de plagiat „sunt habarniști în domeniul educației”, la câteva zile distanță a demisionat din funcția de ministru al Educației.
Chiar în Guvernul Bolojan a existat o demisie pe fondul unui scandal legat de trecutul academic. Este cazul fostului ministru al Apărării, Ionuț Moșteanu.
Rolul ministrului Justiției în alegerea șefilor marilor parchete. Revenind la procedura de selecție a șefilor Parchetului General, Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), aceștia sunt numi
