Ilie Bolojan clarifică scrisoarea către CCR și mesajul pentru Lia Savonea
Premierul Ilie Bolojan aduce lămuriri despre scrisoarea adresată Curţii Constituţionale prin care anunţa că România riscă să piardă sute de milioane de euro din fonduri europene din cauză că nu a făcut reforma pensiilor magistraţilor.
Bolojan subliniază că nu a exercitat presiuni asupra Curţii, ci a considerat necesar ca aceasta să fie informată despre consecinţele posibile ale unei decizii de amânare. „Mi s-a părut de bun simţ să se ştie aceste lucruri, pentru că, în momentul în care vom pierde banii sau orice altfel de bani, se vor căuta responsabili”, a declarat el.
Premierul a explicat că, dincolo de îndeplinirea unui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, se pune problema nedreptăţii pe care societatea românească o reclamă de mult timp. „Pensii care sunt la nivelul ultimului salariu, pensii care sunt mult mai mari decât orice altă pensie din sectorul public în România şi din cel privat… sunt nişte lucruri pe care oamenii nu le mai suportă”, a adăugat el.
Ilie Bolojan a transmis preşedintei Curţii Constituţionale a României, Simina Tănăsescu, o scrisoare referitoare la legea pensiilor magistraţilor, contestată de ICCJ, asupra căreia Curtea urmează să se pronunţe în 11 februarie. În scrisoare, premierul a menţionat că, pe baza informaţiilor actuale, Comisia Europeană consideră că Jalonul 215 nu este îndeplinit, având ca efect pierderea de către România a sumei de 231 milioane de euro.
„Totuşi, Comisia nu va transmite o scrisoare oficială de informare privind rezultatele evaluării înainte de data de 11 februarie 2026. De asemenea, Comisia va transmite aceste informaţii public doar după această dată”, a explicat Bolojan.
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Lia Savonea, a afirmat, referitor la scrisoarea transmisă de premierul Ilie Bolojan Curţii Constituţionale, că „avertizarea explicită privind pierderea unor fonduri europene în eventualitatea unei soluţii de neconstituţionalitate, precum şi solicitarea implicită ca instanţa de contencios constituţional să ţină seama de consecinţe financiare externe actului de justiţie constituţională, reprezintă o ingerinţă incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”. „Într-un stat de drept autentic, dialogul dintre autorităţi nu poate lua forma presiunii, iar respectarea Constituţiei nu poate fi condiţionată de considerente financiare”, susţinea Savonea.
