Ilie Bolojan anunță reformarea salariilor bugetarilor, cu tăieri în august
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că viitoarea lege a salarizării, asumată pentru finalul lunii august, va aduce o reconfigurare drastică a veniturilor, incluzând nu doar majorări, ci și scăderi de salarii.
Ilie Bolojan anunță „marea reașezare” a salariilor la stat: reforma de la finalul lunii august vine la pachet cu tăieri pentru o parte dintre bugetari. Din cauza deficitului, Ministerul Muncii a pus în lucru noi scenarii de calcul care să înlocuiască proiectul anterior, considerat mult prea costisitor, prioritizând scăderea cheltuielilor publice în detrimentul veniturilor actuale.
Reforma salarizării în sectorul public: Între tăieri bugetare și jaloane PNRR
Guvernul pregătește o reorganizare profundă a sistemului de salarizare pentru angajații din sectorul public. Noua lege a salarizării unitare, aflată în lucru la Ministerul Muncii, promite să reașeze grilele de venituri în toate domeniile de activitate, însă vestea vine cu un avertisment dur: o parte considerabilă dintre bugetari ar putea vedea scăderi pe fluturașii de salariu.
Uniformizare prin „tăieri” de vârf
Principalul obiectiv al noii legislații este reducerea discrepanțelor uriașe existente în prezent între diversele categorii de funcționari. Potrivit unor surse guvernamentale, se urmărește o uniformizare a grilei prin plafonarea sau chiar diminuarea veniturilor medii și mari.
Această direcție a fost confirmată și de declarațiile publice ale Premierului Ilie Bolojan. Șeful Executivului a subliniat că noua lege trebuie să fie un mecanism echilibrat, care să includă atât majorări acolo unde este cazul, cât și tăieri necesare pentru eficientizarea cheltuielilor statului.
Presiunea PNRR
Ministerul Muncii analizează în prezent mai multe scenarii de lucru, ce urmează să fie dezbătute în cadrul coaliției de guvernare. Urgența este dictată de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), reforma salarizării fiind un jalon critic a cărui îndeplinire a fost deja amânată. Termenul limită pentru adoptarea proiectului este finalul lunii august, astfel încât România să nu riște pierderea fondurilor europene.
30 de miliarde de lei, un cost „prea mare”
Motivul principal pentru care variantele anterioare ale proiectului au fost respinse este impactul bugetar masiv. Calculele inițiale, lăsate de fosta conducere a ministerului, indicau cheltuieli suplimentare de 30 de miliarde de lei – o sumă considerată nesustenabilă de către actualul Premier.
În acest context, se caută activ o variantă „mai ieftină”, care să protejeze bugetul de stat. Consecința directă a acestei strategii de austeritate va fi, în mod inevitabil, o reducere a costurilor cu personalul, tradusă prin venituri mai mici pentru anumite categorii de angajați la stat.
