Ilie Bolojan, analiză după întâlnirea cu administrația locală despre bugetul din 2026
Ilie Bolojan a publicat, joi, pe Facebook, o analiză a „dezechilibrelor în administrația locală”, după discuțiile de miercuri cu reprezentanții administrației publice locale pentru pregătirea bugetului pe 2026.
El a afirmat că „pachetul de reformă în administrație contribuie la corectarea dezechilibrelor, face administrația mai eficientă și mai orientată spre cetățeni”.
Analizând datele colectate în ultimii ani despre administrațiile locale din țările UE, Bolojan a evidențiat câteva dezechilibre semnificative: România are o dependență mare de transferurile de la bugetul de stat, veniturile din aceste transferuri reprezentând 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii (altele decât transferurile) sunt de doar 1,51% din PIB. Ponderea transferurilor în bugetele locale ajunge astfel la 83,1%, comparativ cu media de 51,1% în UE.
De asemenea, veniturile din taxele și impozitele locale sunt printre cele mai reduse în România, având o pondere de 0,74% din PIB, față de media europeană de 3,68% din PIB. În ceea ce privește veniturile din taxele pe proprietate, acestea sunt de 0,55% din PIB în România, în timp ce media în UE este de 1,85% din PIB.
Bolojan a subliniat că România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse (datorată exceptărilor), nivelului scăzut al impozitelor și problemelor de colectare. Aceasta determină o presiune mai mare asupra transferurilor de la bugetul central.
Un alt aspect important evidențiat de Bolojan este că cheltuielile cu salariile în administrațiile locale din România sunt mult mai mari decât veniturile locale, acestea reprezentând 3,07% din PIB, față de 0,74% din PIB, veniturile din taxe și impozite locale. În UE, cheltuielile cu salariile sunt de 3,59% din PIB, în raport cu 3,68% din PIB, veniturile din taxele locale.
În medie, în UE, salariile din autoritățile locale sunt acoperite din resurse proprii, în timp ce în România, cheltuielile cu salariile autorităților locale depășesc de peste trei ori veniturile proprii.
Bolojan a menționat și că investițiile locale în România sunt ridicate, atingând 2,98% din PIB, comparativ cu media UE de 1,56% din PIB. În raport cu resursele proprii ale autorităților locale din România, care reprezintă 1,51% din PIB, investițiile sunt aproape duble. Aceste investiții sunt susținute semnificativ din programele naționale (Anghel Saligny) și din fonduri europene.
Există diferențe mari între localitățile din România; municipiile reședință de județ și localitățile cu activități economice generatoare de venituri se află într-o situație mai bună, în timp ce celelalte localități se confruntă cu dezechilibre mai mari. Chiar dacă sistemele administrative diferă de la o țară la alta, comparațiile rămân relevante.
În concluzie, Bolojan afirmă că pachetul de reformă în administrație va contribui la corectarea dezechilibrelor, va spori eficiența administrației și va orienta activitățile mai mult spre cetățeni: „Crește veniturile proprii ale autorităților locale și contribuie la cofinanțarea investițiilor locale; reduce cheltuielile de personal în autoritățile cu un număr prea mare de angajați; banii economisiți vor fi direcționați către servicii mai bune pentru cetățeni; stimulează dezvoltarea economică locală; descentralizează competențe către autoritățile locale; susține performanța în administrație.”
În întâlnirea de miercuri cu autoritățile locale, Bolojan a prezentat aceste aspecte colegilor din administrație.
Bolojan a subliniat că reducerea deficitului bugetar cu peste 1% din PIB, menținerea investițiilor și creșterea veniturilor au contribuit la recâștigarea credibilității României pe piețele financiare, chiar dacă ajustările fiscale au generat dificultăți economice pentru populație.
