General român: „Nu ne apără scutul, noi apărăm scutul”
Evoluția tensiunilor dintre Statele Unite ale Americii, Israel și Iran readuce România în centrul unei discuții critice despre securitate, în contextul creșterii nivelului de alertă la bazele americane din Europa și din alte părți ale lumii.
La Baza Deveselu, unde este operat sistemul Aegis Ashore, Armata SUA a ridicat nivelul de securitate la starea „BRAVO”, măsură ce se aplică tuturor bazelor americane la nivel global, din cauza riscurilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Autoritățile române au precizat că, conform datelor disponibile, nu există o amenințare militară directă asupra țării noastre, situația fiind monitorizată constant.
Deși România nu se află în prima linie a statelor vizate de Teheran ca represalii pentru prezența bazelor americane, există factori care o plasează pe harta strategică. În vara anului trecut, Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu a fost utilizată de americani în cadrul operațiunii Midnight Hammer, desfășurată împotriva unor instalații nucleare iraniene, după ce președintele american Donald Trump a autorizat atacul pe 22 iunie 2025.
Chiar dacă România a menținut relații diplomatice bune cu Iranul și nu este percepută ca un adversar direct, scenariile militare sunt evaluate în funcție de riscurile ipotetice. Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu analizează capacitățile reale de apărare ale țării noastre.
Conform generalului, arsenalul iranian cuprinde în principal rachete cu bătaie scurtă și medie. „Iranienii au rachete cu bătaie scurtă de până la 1.000 km, majoritatea, și o parte cu bătaie de până la 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. Însă noi trebuie să facem și o altă analiză a bătăii la care ajung aceste rachete, pentru că nu sunt multe care ar atinge teritoriul României și mai ales capitala și scutul de la Deveselu”, afirmă acesta.
Generalul atrage atenția asupra dependenței sistemului antirachetă al NATO de radarul amplasat în Turcia. „Radarul pentru sistemul de apărare antibalistic al NATO — pentru că vorbim de un sistem american, este deservit de americani, dar este pentru apărare la nivel NATO — radarul este dislocat în Turcia. Ca să facem operativ sistemul din România, Deveselu, din Polonia, plus cele patru distrugătoare din portul Rota din Spania, ar trebui în primul rând să anihilezi radarul din Turcia. Dar vedem noi un atac iranian asupra radarului dislocat pe teritoriul Turciei? Nu, și nici nu cred că va exista așa ceva”, subliniază el.
„Avem capabilități pentru combaterea rachetelor iraniene”, spune generalul, menționând și sistemele Patriot și SAMP/T, care sunt destinate rachetelor balistice și de croazieră. Acesta adaugă că România se bazează pe alte sisteme pentru rachetele cu rază scurtă și medie.
În scenariul unui atac indirect, prin intermediul unor celule teroriste, importanța serviciilor de informații devine esențială. Generalul subliniază că SRI-ul este într-o stare de alertă, având responsabilitatea de a contracara eventuale celule teroriste pe teritoriul românesc, deoarece informația este cheia în lupta antiteroristă.
Generalul reamintește că niciun sistem de apărare nu este perfect, ilustrând acest lucru cu atacurile din 11 septembrie 2001 și evenimentele din 7 octombrie 2023 din Israel. „Niciun sistem nu este infailibil: nici de apărare antiaeriană, nici antirachetă, nici antidrone, nici privitor la serviciile de informații. Depinde de proporția eșecului”, explică el.
România dispune de diverse sisteme de apărare, printre care bateriile Patriot PAC-2 și PAC-3. „Avem mijloace de combatere în acest moment, inclusiv a dronelor. Avem instalații Gepard, tunuri Oerlikon 2×35 mm, sisteme antibruiaj și debruiaj, precum și rachetele OSA, care sunt folosite în Ucraina împotriva dronelor Shahed-136”, detaliază generalul Bălăceanu.
În ceea ce privește calendarul de operaționalizare, acesta adaugă că „Mistral ar trebui să completeze cât mai repede, că este acordul semnat și intră în programul respectiv. Referitor la sistemul israelian Spyder, ar trebui să avem sistemele operaționale în următorii 3 până la 5 ani”.
