Facturile la gaze vor crește cu până la 30% în ianuarie din cauza gerului și a importurilor costisitoare
Deși prețul gazelor naturale rămâne plafonat în România până la 31 martie 2026, românii ar putea primi în ianuarie facturi cu până la 30% mai mari comparativ cu aceeași lună a anului trecut.
Diferența nu provine dintr-o scumpire a gazului, ci de la consumul mult mai ridicat generat de temperaturile scăzute și de apelul masiv la importuri scumpe în plin vârf de iarnă, a declarat Corneliu Bodea, președintele Centrului Român de Energie, pentru Digi24.ro.
„Trebuie menționat că ianuarie 2026 a fost cea mai rece lună ianuarie din ultimii nouă ani, în contrast cu ianuarie 2025, care s-a situat pe locul cinci în clasamentul celor mai calde luni ianuarie din perioada 1901-2025”, a explicat acesta.
O analiză realizată de Asociația Energia Inteligentă (AEI) confirmă această tendință și arată că România a traversat în ianuarie 2026 unul dintre cele mai tensionate episoade din punct de vedere al echilibrului dintre cerere și ofertă din ultimii ani.
Conform datelor centralizate de AEI, consumul de gaze al clienților racordați la sistemele de distribuție a crescut cu 18% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din 2025. De asemenea, consumul clienților industriali conectați la Sistemul Național de Transport a fost cu 7% mai mare.
Această creștere a consumului a avut loc într-un context în care producția internă curentă a scăzut cu 3%, iar extracția din depozitele subterane a crescut cu 11%, dar nu a fost suficientă pentru a acoperi vârful cererii generat de temperaturile foarte scăzute.
În aceste condiții, România a fost nevoită să apeleze masiv la importuri: volumul de gaze importate pentru consum a crescut de la 0,03 miliarde metri cubi în ianuarie 2025 la 0,15 miliarde metri cubi în ianuarie 2026, ceea ce reprezintă o creștere de 400%.
În același timp, exporturile au scăzut cu 80%, iar volumele tranzitate prin România au crescut cu 32%.
Importurile costisitoare au susținut sistemul, arată AEI, care precizează că în ziua cu cel mai mare consum de gaze din ianuarie 2026, sistemul a fost susținut în principal de importuri, care au avut cea mai mare flexibilitate.
În acea zi, gazele din import au înregistrat o creștere de aproape 500% față de media lunii, în timp ce flexibilitatea gazelor din depozite a fost de doar 14%, iar cea a producției interne aproape inexistentă.
Deși cantitățile extrase din depozite au fost mai mari decât în anul precedent, consumul suplimentar a fost acoperit în principal din importuri la prețuri cu până la 40% mai mari decât cele ale gazelor din producția internă.
Mai mult, prețurile gazelor din import din ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă.
În acest context, AEI estimează că majorarea facturilor pentru clienții casnici se datorează în proporție de aproximativ 20% creșterii cantității de gaze consumate și în proporție de circa 5% creșterii prețului gazului, determinată de importurile costisitoare realizate pentru a acoperi vârful de consum.
Impactul nu este uniform. Analiza arată că în apartamentele izolate, majorarea facturii poate însemna 100-200 de lei într-o lună de iarnă. În schimb, în locuințele neizolate, în apartamentele pe colț, la parter sau la ultimul etaj, creșterea poate ajunge la 200-400 de lei doar în luna ianuarie.
Corneliu Bodea subliniază că vulnerabilitatea energetică trebuie abordată nu doar din perspectiva veniturilor, ci și a stării clădirilor. „Măsurile de protecție destinate consumatorilor vulnerabili trebuie să se adreseze strict categoriilor definite ca atare în cadrul legislativ în vigoare, pentru a asigura coerență, predictibilitate și o alocare eficientă a resurselor publice.”
Acesta adaugă că este necesară o abordare complementară, orientată către reducerea structurală a consumului și a expunerii la costuri ridicate, prin consolidarea și extinderea programelor de reabilitare termică, cu prioritate pentru imobilele cu performanță energetică scăzută.
De asemenea, sunt esențiale programele care să sprijine mentenanța și modernizarea echipamentelor de încălzire.
Corneliu Bodea afirmă că reducerea dependenței de importuri în perioadele de vârf presupune, în primul rând, consolidarea capacității interne de producție de gaze naturale.
„România a luat deja o decizie strategică prin proiectul Neptun Deep, care va aduce pe piață aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an, începând cu 2027. În paralel, este necesară creșterea capacității de înmagazinare subterană și optimizarea capacității de extracție din depozite în perioadele de consum ridicat.”
O rată mai mare de extracție zilnică permite acoperirea cererii interne în episoadele de temperaturi scăzute și reduce nevoia de importuri spot, de regulă mai scumpe, a explicat Corneliu Bodea pentru Digi24.ro.
În același timp, România se pregătește pentru o schimbare importantă de cadru în piața gazelor, pe fondul presiunilor generate de ger și de importurile costisitoare. Schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale va expira la 1 aprilie 2026, iar autoritățile trebuie să decidă dacă vor continua sau nu această măsură.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că România trebuie să avanseze cu liberalizarea pieței, solicitând Guvernului să nu prelungească schema de plafonare. „O să avem o liberalizare la gaze, asta e recomandarea noastră. Prețurile sunt similare cu cele de dinainte de criză, ceea ce face ca prelungirea plafonării să nu mai fie justificată”, a afirmat Chirițoiu.
Pe de altă parte, Corneliu Bodea consideră că liberalizarea nu echivalează automat cu o expunere mai mare la șocuri de preț, dacă este susținută de măsuri structurale și de evoluțiile favorabile ale pieței. „Având în vedere perspectivele internaționale și măsurile deja implementate în România, nu considerăm o evoluție a prețului gazelor naturale mai mare de 10-15%.”
Bodea a concluzionat că evoluțiile recente ale pieței europene indică un trend descrescător și o tendință de stabilizare pe termen mediu, proiecțiile actuale arătând că prețul gazului la nivelul Uniunii Europene se va consolida în jurul valorii de aproximativ 30 euro/MWh până în trimestrul al doilea al anului 2027, sub valorile de peste 45 euro/MWh din sezonul de iarnă 2024-2025.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în luna ianuarie că Executivul analizează mai multe scenarii privind plafonarea prețului la gaze și că, în urma acestor evaluări, în cel mult două săptămâni va anunța o
