Europa își propune să scadă dependența de apărarea americană, Merz și Macron avansează un nou cadru de securitate
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a subliniat un sentiment de transformare profundă în rândul liderilor europeni în cadrul Conferinței de securitate de la München, afirmând că „au fost depășite unele linii peste care nu se mai poate trece înapoi”, scrie Reuters.
Relațiile transatlantice au fost afectate în ultimul an de revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Presiunea exercitată de președintele american pentru anexarea Groenlandei a crescut îndoielile europenilor privind angajamentul Washingtonului de a proteja Europa prin NATO.
Secretarul de stat american Marco Rubio a oferit europenilor o asigurare limitată în discursul său de la conferință, afirmând că SUA doresc să colaboreze cu Europa, adoptând un ton mai cald decât vicepreședintele JD Vance anul trecut. Dar el a criticat recentul curs politic al Europei, fără a menționa NATO, Rusia sau războiul din Ucraina.
Cu războiul din Ucraina care intră în al cincilea an și cu Moscova considerată o amenințare tot mai mare de către vecinii europeni, liderii continentului s-au angajat să își accelereze eforturile de consolidare a apărării și să devină mai puțin dependenți de SUA.
Teoretic, acest lucru se aliniază cu poziția lui Trump, care a declarat că se așteaptă ca Europa să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului în anii următori, în timp ce Washingtonul va menține umbrela nucleară asupra Europei și va respecta pactul de apărare reciprocă al NATO.
Cancelarul german Friedrich Merz, președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au angajat la München față de un „pilon european” mai puternic în cadrul NATO. O apărare internă mai robustă este, de asemenea, o protecție împotriva lui Trump sau a unui viitor lider american care ar putea decide să nu apere Europa.
„Acest nou început este corect în toate circumstanțele. Este corect dacă Statele Unite continuă să se distanțeze. Este corect atât timp cât nu ne putem garanta singuri propria noastră securitate”, a declarat Merz în cadrul conferinței.
Merz a anunțat că a început discuții cu Macron despre o descurajare nucleară europeană, având în vedere că Franța deține singura forță de descurajare nucleară cu adevărat independentă din Europa, în timp ce rachetele nucleare Trident ale Marii Britanii sunt fabricate și întreținute de SUA.
Întrebarea crucială pentru Europa și liderii săi este dacă vor reuși să transforme în realitate aceste angajamente, adică să achiziționeze și să dezvolte noi sisteme de arme, să umple golurile din arsenalele lor în domenii precum rachetele cu rază lungă de acțiune și să își coordoneze eforturile.
Până acum, semnalele sunt mixte. Motivarea de temerile față de Rusia și de îndemnurile lui Trump, țările europene au crescut cheltuielile pentru apărare. Anul trecut, membrii NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărarea de bază de la 2% din PIB la 3,5% din PIB, cu o creștere suplimentară de 1,5% pentru alte investiții legate de securitate.
Cheltuielile europene pentru apărare au crescut cu aproape 80% de la începutul războiului din Ucraina, a afirmat von der Leyen. Țările europene formează consorții pentru a construi sisteme complexe de armament. Miniștrii apărării din Franța, Germania, Italia, Polonia și Suedia au semnat o scrisoare de intenție pentru a avansa lucrările la European Long-range Strike Approach (ELSA), un proiect de dezvoltare a rachetelor „deep strike”.
Cu toate acestea, unele proiecte paneuropene de amploare se confruntă cu dificultăți în a demara. Viitorul proiectului franco-germano-spaniol de avioane de vânătoare FCAS este incert, partenerii neputând ajunge la un acord cu privire la repartizarea sarcinilor între companiile implicate.
Discuțiile despre proiectele de apărare ale Uniunii Europene sunt însoțite de dispute privind limitarea acestora la companiile din UE sau deschiderea către altele. Franța, ca principal susținător al „cumpărărilor de produse europene”, se confruntă cu Germania și Olanda, care pledează pentru o abordare mai deschisă.
În mijlocul discuțiilor din hotelul Bayerischer Hof, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a subliniat realitatea războiului modern, prezentând imagini și statistici ale atacurilor rusești. Numai luna trecută, Ucraina a fost atacată de peste 6.000 de drone și 150 de rachete.
„În timpul acestui război, armele evoluează mai repede decât deciziile politice menite să le oprească”, a avertizat Zelenski.
Merz a declarat că Berlinul a început discuții cu Franța despre o forță nucleară europeană de descurajare, în timp ce Macron a afirmat că Europa trebuie să devină o putere geopolitică, având în vedere că amenințarea rusă nu va dispărea.
Merz a subliniat că regiunea trebuie să devină mai puternică pentru a-și reseta relația cu Statele Unite, cerând Washingtonului să „repare și să reînvie încrederea” în această nouă eră periculoasă a politicii marilor puteri.
Macron a respins criticile aduse continentului, spunând că este timpul ca Europa să fie mai asertivă și să se pregătească cu o arhitectură de securitate mai robustă. Discursurile lor au evidențiat că liderii europeni caută din ce în ce mai mult să-și croiască o cale independentă, în contextul tulburărilor fără precedent din relațiile transatlantice, încercând, în același timp, să mențină alianța cu Washingtonul.
Europa se confruntă cu multiple amenințări, de la războiul Rusiei în Ucraina până la perturbări masive în comerțul mondial. „Am început discuții confidențiale cu președintele francez despre descurajarea nucleară europeană”, a declarat Merz. „Noi, germanii, ne respectăm obligațiile legale. Considerăm că acest lucru este strict integrat în cadrul partajării nucleare din cadrul NATO. Și nu vom permite apariția unor zone de securitate diferite în Europa”, a adăugat el.
Macron urmează să susțină un discurs despre descurajarea nucleară la sfârșitul acestei luni. Consultările cu Germania și alți lideri fac parte dintr-o discuție mai amplă ce include capacitățile convenționale de lovituri profunde, pe care Europa nu le deține, spre deosebire de Rusia, și rolul descurajării nucleare a Franței. „Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a subliniat Macron.
„Europa trebuie să învețe să devină o putere geopolitică. Acest lucru nu făcea parte din ADN-ul nostru”, a afirmat el. „Trebuie să reorganizăm și să restructurăm arhitectura noastră de securitate în Europa. Pentru că arhitectura de securitate din trecut a fost concepută și structurată în totalitate în perioada Războiului Rece. Așadar, nu mai este adaptată”, a concluzionat Macron.
Țările europene s-au bazat mult timp pe Statele Unite, inclusiv pe arsenalul
