Scandalul anulării alegerilor prezidențiale din România din 2024 a depășit de mult granițele țării și a devenit un subiect folosit intens în dezbateri politice pe ambele maluri ale Atlanticului.
Scandalul legat de anularea alegerilor prezidențiale din România din 2024 a devenit un subiect de intensă dezbatere politică atât în Europa, cât și în Statele Unite.
Documentul preliminar susține că nu există dovezi clare că TikTok ar fi fost folosit pentru a influența alegerile din România în favoarea unui candidat. Potrivit documentelor interne ale platformei, TikTok „nu a găsit și nici nu i s-au prezentat dovezi” privind o operațiune rusă în campania electorală.
Mai mult, raportul indică faptul că presupusa campanie de promovare ar fi fost finanțată de un alt partid românesc, nu de Moscova.
Reacții imediate: Emisarul lui Putin și Elon Musk amplifică mesajul
Kirill Dmitriev, emisarul lui Vladimir Putin către Donald Trump, a salutat raportul american. El a afirmat că „acum se demască falsul privind Rusia în UE” și a acuzat instituțiile europene că ar fi „cenzurat adevărul” timp de un deceniu.
— Kirill Dmitriev (@kadmitriev) February 3, 2026
În paralel, Elon Musk a redistribuit mesaje care prezentau raportul drept un „atac direct al guvernului american asupra UE pentru falsificarea alegerilor din România”. La o postare care susținea că SUA acuză Europa că ar organiza alegeri „astfel încât candidatul lor să câștige”, Musk a reacționat cu un simplu „Wow”.
— Elon Musk (@elonmusk) February 3, 2026
Redistribuirile sale au fost preluate de conturi precum influencerița olandeză Eva Vlaardingerbroek, care a cerut „desființarea imediată a UE”.
Acuzații de cenzură și presiuni asupra platformelor
Raportul preliminar al Comisiei Juridice susține că autoritățile române ar fi cerut TikTok să elimine conținut considerat „lipsit de respect și care jignește partidul PSD”, precum și materiale care îl prezentau pe Călin Georgescu. Oficialii americani au catalogat aceste acțiuni drept „profund antidemocratice”.
Documentul acuză și Comisia Europeană că ar fi folosit Legea privind serviciile digitale (DSA) pentru a presa platformele să modereze conținut politic înaintea alegerilor din mai multe state membre, inclusiv România.
Reacția Uniunii Europene
UE a respins ferm acuzațiile. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt pentru afaceri digitale, a declarat:
„Aceste acuzații sunt absurdități. Complet nefondate. Libertatea de exprimare este un drept fundamental în Europa. DSA protejează acest drept împotriva marilor companii tehnologice.”
În timp ce UE insistă că DSA este un instrument de protecție, raportul american susține că ghidurile europene ar fi fost aplicate pentru a controla discursul politic și pentru a dezavantaja anumite partide.
România, menționată de 113 ori în raport
Documentul american revine constant asupra anulării primului tur al alegerilor prezidențiale din România, subliniind că decizia CCR s-a bazat pe o narațiune privind interferența rusă — o narațiune pe care raportul o pune sub semnul întrebării.
Scandalul continuă să fie alimentat de reacții internaționale, interpretări politice și campanii online, transformând cazul României într-un subiect folosit intens în confruntările geopolitice dintre SUA, UE și Rusia.
