Economia în recesiune tehnică. Ionuț Dumitru: „Cifrele mai slabe erau de așteptat”
Economistul Ionuț Dumitru a declarat la Digi24 că scăderea economiei era previzibilă, având în vedere măsurile fiscale implementate de guvern anul trecut.
El a subliniat că două trimestre consecutive de scădere economică nu indică neapărat intrarea în recesiune. „Conceptul acesta de recesiune tehnică nu e un concept care să aibă fundamente economice prea solide. E mai degrabă o definiție apropiată de mediul jurnalistic, în care două trimestre consecutive de scădere aduc această situație de recesiune tehnică. Dacă ne uităm de-a lungul istoriei, vom vedea că am mai avut astfel de episoade și nu știu dacă putem spune că am avut sau nu recesiune. În 2015, spre exemplu, am avut două trimestre consecutive de scădere, dar n-a fost recesiune. În 2009-2010, spre exemplu, n-am avut două trimestre consecutive de scădere, dar a fost o recesiune profundă. Adică povestea asta cu recesiunea tehnică trebuie tratată un pic cu atenție, mai ales într-o țară ca România, unde revizuirile de date și instrumentarul tehnic folosit pe date foarte volatile poate să te ducă la niște concluzii care sunt ușor forțate”, a explicat Dumitru.
În același timp, el a recunoscut că „suntem într-o situație dificilă economic”. „Asta nu putem să o negăm și e realist să recunoaștem că economia românească are o performanță slabă. Dacă ne uităm însă de unde vine această performanță slabă, sunt două cauze principale. Avem o problemă de competitivitate foarte serioasă, care nu e de ieri, de azi, e din 2023. A început să se vadă mai pregnant când economia a început să încetinească, după un 2022 cu creștere de 4 și ceva. Am avut 2023 cu 2 și ceva, 2024 cu 0,9, 2025 cu 0,6.”
Al doilea factor este ajustarea fiscal-bugetară necesară. „Am fost cu spatele la zid, trebuie să o facem pentru că am dat cu capul de tavan cu deficitul bugetar la 9 și ceva la sută. Mai sus n-ai cum să te duci. Trebuie, dimpotrivă, să faci ajustare fiscală. Iar ajustarea fiscal-bugetară sigur că nu are efecte pozitive pe termen scurt, e știut lucrul ăsta”, a adăugat Dumitru.
El a precizat că „orice ai face, crești taxele sau reduci cheltuielile – că astea sunt cele două soluții posibile atunci când ai deficite bugetare – ambele au un efect negativ pe termen scurt, dar ele sunt o precondiție a acestei măsuri pentru a relua creșterea economică sănătoasă pe termen mediu”. Dumitru a menționat că ajustarea este o corecție necesară a unei situații nesustenabile, având în vedere deficitele de peste 9% din PIB în 2024, care au dus la creșterea îndatorării.
„O astfel de situație nu poți să o perpetuezi pentru că nu ai cum, nu te mai împrumută piețele financiare și trebuie să corectezi”, a explicat el, subliniind că corecția va afecta performanța economică pe termen scurt. „Erau cumva de anticipat. Adică nu știu de ce toată lumea se miră că cifrele arată mai rău, pentru că era de anticipat să se întâmple lucrul ăsta atunci când faci o ajustare fiscal-bugetară atât de amplă”, a adăugat Dumitru.
Consilierul a menționat că „cea mai mare parte a măsurilor dificile au fost implementate”. „Dacă ne uităm la dimensiunea pachetului care a fost adoptat, discutăm de un pachet amplu. Noi avem de făcut o ajustare de la peste 9% din PIB deficit bugetar în 2024, trebuie să-l ducem la 3% în 2030-2031. Avem o țintă pentru anul acesta de 6%, deci practic cam mai bine de jumătate din parcursul pe care îl aveam de făcut îl cam facem într-un an.”
În anii următori, Dumitru a afirmat că va trebui să mai reducem deficitul cu aproximativ 1% din PIB pe an, ceea ce nu ar trebui să fie un efort atât de mare. „Adică mare parte a efortului acesta de ajustare, care are și consecințe economice și sociale care erau inevitabile și trebuie asumate, ele se materializează deja”, a spus el.
Dumitru a subliniat că încrederea investitorilor în piețele financiare ar trebui să se restabilească odată ce efectele se materializează. „Lucrul ăsta deja se întâmplă, dacă ne uităm pe costurile de finanțare ale statului român. Ele au scăzut semnificativ în ultima perioadă, adică investitorii au o percepție mai bună decât o aveau acum șase luni de zile, să zicem, față de România”, a mai spus el.
Consilierul a accentuat importanța restabilirii încrederii în economia reală, inclusiv a consumatorilor și a mediului antreprenorial, pentru a permite reluarea apetitului investițional. „De fapt, ăsta este scopul acestui pachet de ajustare: să revenim la fundamentele economice, că eram un pic cu capul în nori, pe înțelesul tuturor”, a adăugat el.
Dumitru a concluzionat că România a avut în anii anteriori creșteri mari ale deficitelor, care au fost însoțite de creșteri ale veniturilor. „Să nu uităm că au fost ani la rând în care veniturile în sectorul public au crescut cu circa 20% în fiecare an. Să nu uităm că în 2024, pensiile au crescut cu 40%.”
El a subliniat că nu există soluții magice pentru creșterea salariilor și pensiilor, care necesită o economie productivă. „Avem o problemă serioasă de competitivitate. Ce înseamnă ea? Economia noastră nu prea mai are suflu, pentru că noi am crescut două-trei decenii bazat pe forță de muncă ieftină și bine educată. Nu mai e nici ieftină în România, are salariu mediu în momentul de față peste Ungaria, nu mai e nici bine educată, vedem că avem probleme în învățământ și calitatea forței de muncă o vedem cu toții”, a explicat el.
Dumitru a subliniat că este esențial să se îmbunătățească eficiența sectorului public pentru a crea un mediu mai atractiv pentru antreprenori. „Dacă nu facem lucrurile astea, o să vorbim și peste 2-3 ani de aceleași probleme, de creștere economică mică, și o să căutăm vinovați. Cetățenii nu cred că apreciază aceste lucruri, pentru că așteaptă soluții reale”, a mai spus el.
