ÎCCJ și societatea civilă discută despre apărarea statului de drept și reformele în justiție
Înalta Curte de Casație și Justiție a organizat astăzi, 25 februarie 2026, la sediul său, cea de-a doua rundă de dezbateri din cadrul mecanismului permanent consultativ cu societatea civilă. La eveniment au participat aproximativ 60 de persoane, reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, ai mediului civic și ai conducerii instanței supreme.
Au fost invitați la discuții reprezentanți ai organizațiilor active în domeniul democrației, justiției și statului de drept, precum și organizații care apără drepturile omului, alături de diverse segmente sociale.
Tema centrală a reuniunii a fost formulată sub întrebarea: „Cum apărăm statul de drept?”, având ca obiectiv consolidarea dialogului instituțional și identificarea de soluții concrete pentru problemele semnalate în rundele anterioare.
În intervenția sa, președintele ÎCCJ a subliniat importanța dialogului deschis și a colaborării cu societatea civilă în apărarea valorilor fundamentale ale justiției.
„Faptul că sunteți aici arată că vă pasă. Și că împărtășim o convingere care nu ține de conjunctură, ci de temelia unei democrații: nevoia unei justiții autentice. O astfel de justiție nu se improvizează și nu poate fi modelată după emoțiile de moment, oricât de abil ar fi acestea cultivate.”
Mesajul a fost centrat pe ideea că justiția trebuie protejată de orice formă de presiune sau imixtiune.
„Justiția este una singură. Tocmai de aceea trebuie apărată fără ezitare de orice formă de imixtiune sau presiune, directă sau indirectă, vizibilă ori disimulată. Pentru că acolo unde începe compromisul, se fisurează încrederea”, se arată în comunicatul ÎCCJ.
Conducerea instanței supreme a subliniat că independența nu este un concept declarativ, ci un principiu fundamental. „Independența nu este un slogan. Este o frontieră”, a fost unul dintre mesajele evidențiate în cadrul dezbaterii.
Participanții au discutat despre teme sensibile precum dezinformarea, încrederea publicului în justiție, echilibrul dintre libertatea de exprimare și responsabilitate, precum și despre nevoia de transparență instituțională.
În cadrul reuniunii au fost structurate soluții concrete pentru problemele ridicate anterior, iar mecanismele de lucru au fost operaționalizate prin constituirea unor grupuri tematice. Aceste grupuri vor redacta propuneri de măsuri în limita competențelor instituționale.
Documentele elaborate vor fi supuse dezbaterii interprofesionale și consultării cu societatea civilă, în cadrul următoarei runde de discuții.
În urma dezbaterilor, participanții au convenit asupra mai multor direcții prioritare:
– Independența justiției și apărarea statului de drept, inclusiv dezvoltarea unui posibil pact pentru justiție.
– Îmbunătățirea accesului la justiție, prin asistență judiciară eficientă, reprezentare adecvată în instanță, simplificarea procedurilor și reducerea duratei litigiilor.
– Organizarea și funcționarea instanțelor, corelată cu responsabilizarea magistraților, în paralel cu garantarea independenței acestora, precum și separarea totală a carierei judecătorilor de cea a procurorilor.
– Actualizarea expertizei tehnice judiciare, pentru adaptarea la evoluțiile societății și la complexitatea tot mai mare a cauzelor.
În cadrul discuțiilor, s-a subliniat că accesul real la justiție presupune mai mult decât principii teoretice. Acesta implică asistență juridică efectivă, proceduri clare și simplificate, precum și soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil.
Participanții au arătat că durata rezonabilă a proceselor reprezintă un drept fundamental, iar statul trebuie să aloce resursele necesare pentru ca acest principiu să fie respectat, fără a fi tratat ca o chestiune de oportunitate economică.
Un alt punct esențial al dezbaterii a vizat combaterea dezinformării. Concluzia participanților a fost că răspunsul cel mai eficient rămâne transparența proactivă, comunicarea clară și furnizarea de date verificabile, menite să consolideze încrederea publicului și să reducă distorsiunile din spațiul public.
Reprezentanții prezenți au susținut necesitatea modernizării continue a sistemului judiciar, inclusiv prin actualizarea ariilor de expertiză tehnică judiciară. Adaptarea la realitățile tehnologice și sociale este considerată esențială pentru menținerea credibilității și eficienței instanțelor.
Prin continuarea mecanismului consultativ, instanța supremă își reafirmă angajamentul pentru transparență, dialog instituțional și cooperare loială cu societatea civilă. Scopul declarat este consolidarea statului de drept și întărirea încrederii publicului în actul de justiție.
Grupurile de lucru constituite în cadrul reuniunii au primit deja nominalizările reprezentanților din partea organizațiilor neguvernamentale, iar temele prioritare au fost completate în funcție de propunerile formulate de participanți.
Raportul final al dezbaterilor va fi făcut public după centralizarea tuturor sugestiilor și propunerilor de operaționalizare a platformei de dialog.
