Decizia Curții de Apel Alba Iulia în cazul ANAF-Iohannis va fi comunicată joi
Curtea de Apel Alba Iulia va lua o decizie joi în cazul în care ANAF solicită sechestrul asigurător asupra unor bunuri ale lui Klaus Iohannis.
Apelul este o reacție după ce Tribunalul Sibiu a respins cererea Fiscului în noiembrie 2025, referitoare la un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Decizia curentă va fi definitivă.
Dosarul, în care ANAF cere sechestrul asigurător asupra bunurilor familiei lui Klaus Iohannis, are ca termen de judecată ziua de joi, 22 ianuarie, și a fost inițiat după ce ANAF a contestat hotărârea Tribunalului Sibiu de respingere a solicitării sale.
În luna noiembrie a anului trecut, ANAF a anunțat că a înregistrat la Tribunalul Sibiu o acțiune prin care solicita obligarea lui Klaus Iohannis la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a jumătății dintr-un imobil din Sibiu. Fiscul a cerut, de asemenea, instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestuia și ale familiei sale pentru a garanta recuperarea sumelor datorate statului, având în vedere că pârâții nu au efectuat plățile de bunăvoie.
„Statul Român, prin DGRFP Brașov, a înregistrat la instanța competentă o acțiune prin care solicită obligarea unui fost președinte al României la plata despăgubirilor pentru lipsa de folosință a cotei de 1/2 dintr-un imobil situat în centrul municipiului Sibiu. Acțiunea reprezintă o continuare a demersurilor pe care ANAF le-a întreprins pentru recunoașterea dreptului de proprietate al Statului și recuperarea despăgubirilor determinate de lipsa de folosință a acestui imobil”, a transmis ANAF.
Având în vedere că „pârâții au refuzat plata voluntară”, ANAF a solicitat instanței și „instituirea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor acestora, pentru garantarea recuperării sumelor cuvenite Statului”. Cererea de instituire a sechestrului a fost însă respinsă de Tribunalul Sibiu.
ANAF preia jumătatea de imobil deținută de Iohannis
La începutul lunii octombrie a anului trecut, ANAF a anunțat că a preluat, în condițiile legii, jumătate din imobilul din Sibiu deținut de Klaus Iohannis până în 2015. „Foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spațiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei”, a explicat instituția.
Imobilul deținut până în 2015 de fostul președinte a fost preluat în baza unei moșteniri vacante „culese” de statul român, prin care acesta a dobândit dreptul de coproprietate.
ANAF a subliniat că procedura de preluare a fost gestionată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Sibiu, sub coordonarea Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Brașov. În urma corespondenței purtate cu foștii proprietari și în conformitate cu atribuțiile legale, instituția a procedat la intrarea în imobil, în calitatea Statului român de coproprietar. Se menționează că foștii proprietari și-au exprimat acordul cu privire la accesul AJFP Sibiu în spațiu, fără a participa la acest demers, ceea ce a pus ANAF în situația de a prelua bunul prin schimbarea yalei ușii de la intrare.
ANAF a mai subliniat că are obligația de a administra și valorifica bunurile care intră în patrimoniul statului. Fiscul a executat silit casa din Sibiu a fostului președinte la câteva săptămâni după ce soții Iohannis au fost notificați să elibereze imobilul, să predea cheile și să plătească aproximativ un milion de euro.
Autoritățile fiscale au considerat că fostul președinte refuză să predea casa, având în vedere că acesta nu a dat curs notificărilor prin care i se cerea să cedeze cheile.
Suma datorată și perioada aferentă
Fostul președinte trebuie să achite aproximativ un milion de euro către ANAF, sumă reprezentând contravaloarea lipsei de folosință în perioada 1999–2015, plus dobânzi și penalități. În această perioadă, casa lui Iohannis a fost închiriată către o bancă.
Spațiile comerciale, în curs de regularizare
Decizia nu era suficientă pentru ca ANAF să treacă la recuperarea prejudiciilor, întrucât Statul trebuia să devină proprietar recunoscut de lege și în cazul spațiului comercial de pe strada Nicolae Bălcescu din Sibiu, care a avut inițial aceiași proprietari ca și imobilul de pe strada Gheorghe Magheru, ambele fiind naționalizate în anii ’60.
