Dan Suciu discută despre întâlnirea lui Bolojan cu șeful BNR: „Lucrăm împreună”
Scăderea deficitului bugetar în România este un aspect „foarte important”, deoarece acesta contribuie la inflație și „neclarități” în dezvoltarea economică a țării, a spus Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR, la Digi24.
Suciu a menționat că România a încheiat anul 2025 cu o creștere economică și că există perspective de creștere și pentru 2026. Acesta a explicat și vizita premierului Ilie Bolojan la BNR, subliniind că „avem consultări dese cu membrii Guvernului” și lucrăm împreună pentru o serie de proiecte cu Ministerul de Finanțe.
„Probabil avem consultări zilnice. O întâlnire și o discuție sunt un element firesc. La un moment dat, are loc și la nivel de vârf, între guvernator și prim-ministru. E un element care arată încă o dată că lucrăm împreună pentru consolidarea unui climat macroeconomic”, a spus Suciu.
El a subliniat importanța reducerii deficitului bugetar sub țintă, afirmând că acesta „reprezenta principala problemă, era generator de inflație, era generator de datorie publică, era generator de o serie întreagă de neclarități în ceea ce privește dezvoltarea economică a României și stabilitatea economică a României”.
„Consolidarea fiscală a dat rezultate, ne permite să abordăm cu mai multă încredere – și cu sprijinul Guvernului – bătălia împotriva inflației, care este o funcție a Băncii Naționale”, a continuat Suciu.
Acesta a menționat că dobânda cheie de 6,5% este mult sub inflație. „De obicei, bătălia cu inflația se duce cu o dobândă peste nivelul inflației. Asta ar fi o dobândă mare. Încercăm să abordăm această problemă dintr-o perspectivă care să nu inhibe creșterea economică”, a explicat el.
„BNR menține această prognoză de evoluție a inflației cu o ușoară scădere în prima parte a anului și cu o scădere ceva mai semnificativă în partea a doua a anului. În consecință, nu punem problema majorării dobânzii”, a adăugat Suciu.
El a explicat că incertitudinile externe sunt numeroase și dificile, ceea ce face greu de realizat un scenariu care să le ia în considerare. Suciu a subliniat că există câțiva pași importanți pentru scăderea inflației, cum ar fi renunțarea la plafonarea prețului la gaze.
„Am văzut în continuare o presiune pe prețurile alimentare. S-a menținut această presiune, e un specific al momentului. Evoluția în primul semestru al anului va fi una destul de redusă în ceea ce privește inflația, dar, odată ce se depășește efectul de bază al momentului majorării TVA-ului din vara anului trecut, e clar că vom intra pe o pantă descendentă”, a spus Suciu.
Acesta a evidențiat contribuția semnificativă a fondurilor europene în 2025, care au ajutat România să aibă o creștere economică și un curs stabil. „Au contribuit foarte mult la ceea ce s-a numit creșteri pe investiții, pentru că nu consumul a fost elementul fundamental de creștere economică în cursul acestui an, ci mai degrabă investițiile din fonduri europene”, a spus Suciu.
El a menționat că există „o anumită volatilitate” pe cursul valutar, mai mare decât în perioada precedentă, și a subliniat că piețele internaționale sunt extrem de tulburate. „Este greu de făcut o prognoză de curs, dar nici nu ne hazardăm să facem prognoză”, a explicat el.
Întrebat despre premisele unei recesiuni tehnice, Suciu a răspuns afirmativ, dar a precizat că nu este o recesiune fundamentală. „Dacă apare, ea este expresia unor comparații statistice trimestriale, nu neapărat a unei situații economice dezastruoase”, a adăugat el.
Suciu a subliniat importanța continuării politicilor guvernamentale și a menționat că, deși s-au realizat câțiva pași importanți, încă este mult de lucru. „Da, avem de lucrat în continuare cu această direcție, împreună cu Guvernul, și sunt convins că se poate. Se poate ieși și în cursul acestui an dintr-o situație mai dificilă”, a spus purtătorul de cuvânt al BNR.
