Curtea de Apel București (CAB) reacționează dur în urma deciziei Curții Constituționale care a validat noua lege a pensiilor de serviciu.
Într-un comunicat oficial emis astăzi, 18 februarie 2026, instituția își exprimă „îngrijorarea profundă”, avertizând că acest act normativ reprezintă un regres major pentru independența justiției și un atac la adresa statului de drept.
Magistrații Curții de Apel acuză puterea executivă că a reconfigurat arhitectura statului prin ruperea echilibrului dintre puteri. Conform comunicatului, legea a fost adoptată „intempestiv”, fără o dezbatere reală și ignorând complet avertismentele sistemului judiciar. CAB subliniază că pensia de serviciu nu este un privilegiu, ci un mecanism de protecție împotriva excesului de putere, care acum a fost grav afectat.
Documentul scoate la iveală o realitate statistică dramatică ce fundamentează nemulțumirea magistraților. În timp ce puterea politică impune noi restricții financiare, volumul de muncă din instanțele românești rămâne unul sufocant.
În timp ce media europeană este de 2,20 dosare nou-intrate, în România se înregistrează 8,42 dosare nou-intrate (un număr de patru ori mai mare).
Curtea de Apel București gestionează singură o treime din volumul de activitate național, efortul colectiv al judecătorilor și grefierilor fiind împins la limită pentru a asigura termene rezonabile de soluționare.
Reprezentanții CAB avertizează că intervenția „abruptă” asupra statutului magistraților va genera un val de pensionări și demisii, ducând la o depopulare critică a instanțelor. Acest fenomen va avea un impact direct asupra cetățeanului, afectând atât calitatea actului de justiție, cât și durata proceselor. „Intervenția acestei legi va genera grave dezechilibre. Actul de justiție va fi afectat din perspectiva calității, dar și a termenului rezonabil de soluționare”, se arată în comunicatul Biroului de Informare și Relații Publice.
În acord cu poziția Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Curtea de Apel București solicită măsuri urgente de normare a muncii, astfel încât volumul de activitate să fie adus la standarde europene. Instituția face apel la responsabilitatea puterii judecătorești, văzută ca „ultimul mecanism” de apărare a democrației în fața unei legislații considerate de magistrați ca fiind nocivă.
