Cristian Păun analizează draftul bugetului pe 2026: „Este mult mai realist”
Redacția Digi24.ro a intrat în posesia unui draft al bugetului de stat pentru 2026, document care prezintă modul de alocare a resurselor financiare între ministere și programele guvernamentale.
Proiectul este însă încă în lucru, iar forma finală ar urma să fie trimisă în Parlament abia la finalul săptămânii viitoare, după noi discuții în coaliția de guvernare. Cristian Păun afirmă pentru Digi24.ro că actuala construcție bugetară se bazează pe „premise mult mai realiste” decât cele din ultimii ani, atât în ceea ce privește creșterea economică, cât și veniturile estimate la buget.
Conform documentului analizat, cele mai mari alocări bugetare sunt pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, care va primi aproximativ 57,7 miliarde de lei, urmat de Educație, cu circa 57,3 miliarde de lei, Apărare, cu aproximativ 44 de miliarde de lei, și Transporturi, cu aproximativ 37,4 miliarde de lei. În același timp, cheltuielile pentru pensii ar urma să ajungă la aproximativ 158 de miliarde de lei, reprezentând o presiune semnificativă asupra bugetului.
„În primul și în primul rând, trebuie spus că, per total, bugetul pleacă de la niște premise mult mai realiste decât ce s-a făcut în trecut, în ultimii doi-trei ani. Atât pe partea de creștere economică, cât și pe partea de încasări la bugetul statului”, a declarat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
Economistul subliniază că noua construcție bugetară demonstrează o preocupare mai mare pentru menținerea deficitului sub control și pentru limitarea cheltuielilor care nu sunt direct legate de investiții. „Este un buget mai realist. Nu neapărat pot să spun că este extrem de realist, dar este mult mai realist decât ce am văzut în ultimii ani”, a explicat acesta.
Draftul bugetului arată și modificări în alocările pentru diverse ministere. În cazul Educației, reducerea bugetului se leagă de scăderea cheltuielilor de personal. „Faptul că la Educație se pun bani mai puțini vine pe fondul acceptării reducerii cu 10% a cheltuielilor, în special prin renunțarea la sporul de doctorat în universități”, a precizat economistul.
Pe de altă parte, creșterea bugetului pentru Apărare ar putea fi legată de investiții și de proiecte europene în domeniul militar. „Eu sper că această creștere vine în special pentru că este nevoie de cofinanțare a unor proiecte care urmează să înceapă pe programe europene de creștere a capacităților de apărare și de investiții în industria de apărare”, a declarat Păun.
Alte modificări din structură ar putea viza programele sociale sau măsuri de sprijin pentru populație. „Partea cu alte ministere, probabil la Muncă, se are în vedere scheme de compensare pentru energie electrică și pentru gaz, în contextul creșterii prețului la energie”, a explicat economistul. De asemenea, se pot lua în considerare continuarea unor programe de asistență socială sau facilități fiscale pentru anumite categorii, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
Una dintre prioritățile construcției bugetare este menținerea investițiilor finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Aceste proiecte au nevoie de un fel de capital de lucru. Statul trebuie să deconteze cheltuielile într-o primă fază și apoi să ceară contravaloarea acestora de la bugetul Uniunii Europene. De aceea este important ca aceste sume să fie prevăzute în buget.”
Pe de altă parte, sistemul public de pensii reprezintă una dintre cele mai mari cheltuieli, iar economistul avertizează că, pe termen mediu, acesta va deveni tot mai greu de susținut. „Din păcate, sistemul public de pensii va deveni problematic mai ales după anul 2030, când încep să intre la pensie decrețeii”, a explicat Păun.
El a subliniat că situația este agravată de scăderea populației active și migrația forțată a forței de muncă. „Cei care vin din urmă sunt mai puțini și sunt foarte afectați de migrație. În plus, se trăiește mai mult în România, ceea ce înseamnă că pensiile trebuie plătite pentru o perioadă mai lungă.”
Păun consideră că România a ratat o reformă care ar fi putut echilibra sistemul de pensii: „Ar fi fost bine ca pensia românilor să fie formată dintr-o treime din Pilonul 1, o treime din Pilonul 2 și o treime din Pilonul 3. Din păcate, avem în continuare o pondere foarte mare a Pilonului 1.”
„Foarte probabil ca în câțiva ani pensia de stat să ajungă o glumă proastă, pentru că nu vom avea resurse suficiente pentru a o susține fără să aruncăm în aer bugetul sau să creștem foarte mult taxele”, a avertizat acesta.
În ceea ce privește inflația, Cristian Păun afirmă că datele recente arată o temperare a creșterii prețurilor. „Dacă în decembrie era în jur de 9,6%, acum este undeva la 8,5-8,7%. Tendința este de temperare”, a explicat economistul.
Cu toate acestea, el atrage atenția asupra riscurilor pe care evoluțiile geopolitice le pot avea asupra acestui trend, în special în contextul extinderii conflictului din Orientul Mijlociu și a impactului asupra piețelor energetice. „Depinde foarte mult cât de mult va dura conflictul și de amploarea conflictului din zona Golfului.”
De asemenea, economistul subliniază că o mare parte din prețul carburanților este reprezentată de taxe, nu de costul petrolului. „În prețul carburantului de la pompă, doar aproximativ 2-2,5 lei reprezintă efectiv prețul petrolului. Restul sunt taxe.”
El avertizează că autoritățile ar trebui să evite explicațiile simpliste privind scumpirile, așa cum s-a întâmplat în trecut. „Să nu repetăm situația din 2022, când foarte multe creșteri de prețuri au fost puse exclusiv pe seama războiului din Ucraina. În realitate, statul are un rol important în formarea prețurilor la energie și combustibili.”
În ansamblu, proiectul de buget preconizează o țintă de deficit de aproximativ 6% din PIB, pe care economistul o consideră rezonabilă în actualul context economic. „Lucrurile sunt totuși sub control astfel încât deficitul să nu explodeze și economia reală să își regăsească treptat suflul”, a concluzionat Cristian Păun pentru Digi24.ro.
