Credințe greșite despre agheasma mare și informații importante pentru credincioși
Există multe convingeri eronate legate de agheasma mare, iar mulți credincioși continuă să le practice. Este important să cunoaștem informațiile corecte despre apa sfințită în Ziua Bobotezei.
Una dintre cele mai frecvente credințe este că agheasma poate fi înmulțită acasă. Aceasta este o idee falsă. Deși mulți ar dori să aibă mai multă apă sfințită decât o sticluță mică, nu este posibil să o înmulțească singuri.
Unii oameni cred că este suficient să adauge apă în sticla cu agheasmă, dar preoții ne sfătuiesc să nu facem acest lucru. Atunci când agheasma mare se termină, există peste an alte sărbători și slujbe la care se face agheasma mică și se împarte credincioșilor. Preoții ne sfătuiesc să nu turnăm apă peste agheasma mare sau mică, ci să mergem la biserică pentru a cere agheasma atunci când ne lipsește acasă.
Un alt mit este acela că usturoiul sau busuiocul ar trebui să fie adăugate în agheasmă. Învățătura bisericească spune că agheasma mare sau agheasma mică sunt ape sfințite cu har și nu se strică de-a lungul anului. Cu toate acestea, agheasma trebuie ținută într-o sticlă foarte bine spălată și dezinfectată în prealabil, altfel poate să prindă un miros neplăcut de la resturile care erau în sticlă.
De asemenea, preoții ne sfătuiesc să nu credem în superstițiile băbești că este bine să pui usturoi sau busuioc în sticla cu agheasmă. Apa sfințită trebuie ținută curată, așa cum a fost primită de la biserică. Nu se pune nimic altceva în agheasmă, iar, dacă a prins miros neplăcut de la sticlă, atunci ea nu se aruncă la chiuvetă, ci la rădăcina unui pom sau a unei flori.
O altă credință eronată este că agheasma devine mai puternică dacă este strânsă de la un an la altul, transformându-se într-un leac miraculos pentru diverse afecțiuni. În realitate, agheasma nu își schimbă puterea, păstrând aceleași proprietăți, indiferent de anul în care este obținută, datorită harului credinței și rugăciunilor rostite.
Apa sfințită de Bobotează este recunoscută pentru puterea sa tămăduitoare, în special de către cei care participă la slujbe și au o credință profundă. Aceștia înțeleg că agheasma nu este doar un remediu fizic, ci și o sursă de liniște sufletească și binecuvântare.
În concluzie, este greșit să credem că agheasma este mai sfântă, mai puternică sau mai rezistentă atunci când conține busuioc. De fapt, doar agheasma curată, limpede, fără impurități, poate rezista o lungă perioadă fără a se deteriora.
Explicația științifică a faptului că agheasma nu se strică este rar întâlnită. De obicei, cazurile în care agheasma s-a deteriorat sunt legate de sticlele necurățate corespunzător sau de adăugarea de resturi de busuioc în timpul păstrării.
