Impactul blocajului din Strâmtoarea Ormuz asupra economiei globale în contextul conflictului din Orientul Mijlociu
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia inteligentă, afirmă că blocarea Strâmtorii Ormuz, singura ieșire maritimă din Golful Persic către Oceanul Indian, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, ar fi „nu doar scumpă”, ci și „destabilizatoare” și ar reprezenta un șoc de 13% pentru economia globală.
La acest moment, aproximativ 250 de nave sunt în așteptare la intrarea sau ieșirea din strâmtoare. „Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct pe hartă, ci artera energetică a lumii”, a declarat Chisăliță. Prin acest coridor îngust, în mod normal, tranzitează aproximativ 20 milioane barili/zi de țiței și produse petroliere — aproape 20% din consumul global.
Dacă Ormuz se închide complet, piața globală pierde instantaneu accesul la o cincime din fluxul său energetic vital. Iar în 2026, scenariul nu mai este teoretic”, avertizează președintele AEI, Dumitru Chisăliță.
În prezent, 150 de tancuri crude și LNG sunt ancorate în Golful Persic, iar alte aproximativ 100 de nave cargo și petroliere staționate în apropierea coastelor Emiratelor Arabe Unite și Oman. „Companiile evită intrarea în strâmtoare. Multe din navele deja aflate în Golf nu finalizează tranzitul. În teoria logistică, aceasta este faza pre-blocaj: înghețarea fluxului înaintea opririi formale”, afirmă Chisăliță.
În cazul blocării Strâmtorii Ormuz, conductele sunt singura ocolire reală a acesteia către porturi situate în afara Golfului Persic. Conducta Est–Vest leagă estul saudit de portul Yanbu, având o capacitate de 5 mb/zi, permițând exportul a aproximativ jumătate din producția saudită, iar conducta Habshan–Fujairah leagă Abu Dhabi de portul Fujairah, având o capacitate de 1,5 mb/zi, acoperind aproape toate exporturile de țiței ale EAU.
Chisăliță a estimat că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar însemna aproximativ 13% din producția globală. „Pentru comparație, Șocul petrolier din 1973 a redus oferta globală cu aproximativ 7% și a adus o creștere de preț de 300%. A durat 5 luni. Aici vorbim de dublu”, avertizează Chisăliță.
Statele aproape complet dependente de tranzitul prin Ormuz sunt Kuweit, Irak, Qatar și Bahrain, care nu au rute alternative funcționale. Deficitul mondial de 13,5 mb/zi, în situația unei eventuale blocări totale a Strâmtorii Ormuz, ar putea fi compensat prin suplimentarea pe termen scurt a capacității de producție în alte părți ale lumii, precum SUA, Canada și Brazilia, care „teoretic” își pot crește capacitatea de producție a țițeiului, însă aceste trei țări nu pot compensa un șoc major pe termen scurt.
Chisăliță a precizat că OPEC+ a convenit să crească producția zilnică cu 200.000 barili pe zi, dar o parte din această creștere „ar putea fi blocată de blocarea Strâmtorii Ormuz”. „Piața petrolului are cerere rigidă pe termen scurt, nu poate reduce rapid consumul global cu 13,5 mb/zi și, de aceea, prețurile pot reacționa violent”, menționează Chisăliță.
Stocurile strategice totale de petrol deținute de țări (incluzând stocurile oficiale ale membrilor OECD) sunt estimate la aproximativ 1,5 miliarde de barili și ar putea oferi teoretic aproximativ 111 zile de acoperire a deficitului mondial de țiței, în situația blocării totale a strâmtorii Ormuz.
„În practică, nu tot acest volum poate fi eliberat rapid și în unele cazuri stocurile sunt sub formă de produse rafinate, sunt în locații diferite (caverne/terminale), sunt necesare înaintea eliberării lor licitații / alocări, dar și necesitatea alinierii capacităților disponibile pe conducte, porturi și rafinării. Asta înseamnă că stocurile atenuează un șoc temporar, dar nu îl elimină complet dacă deficitul este mare și prelungit”, mai spune Chisăliță.
În opinia președintelui AEI, în cazul blocării complete a Strâmtorii Ormuz, conductele pot salva doar o treime din flux, producția alternativă are inerție, stocurile strategice pot amortiza, dar nu pot înlocui, iar prețul petrolului ar intra într-o zonă de criză. „În economie, șocurile de ofertă la energie au efect multiplicator: inflație, costuri logistice crescute, presiune pe dobânzi și încetinire economică. Strâmtoarea Ormuz nu este doar un punct strategic, ci este un barometru al stabilității economiei globale. Iar cifrele arată limpede că un blocaj total nu ar fi doar scump. Ar fi destabilizator”, încheie Dumitru Chisăliță.
După perturbările cauzate de conflictul din Iran, guvernele asiatice și rafinăriile au început să își verifice urgent stocurile de petrol și să caute rute și furnizori alternativi, anticipând o creștere a prețurilor la redeschiderea piețelor.
Da, sigur că blocajul ăsta din Strâmtoarea Ormuz o să ne afecteze pe toți! 🙄 Iar noi, ca de obicei, stăm și ne uităm cum se fac miliarde în alte colțuri ale lumii, iar la noi rămân doar promisiuni… ce bine!
Sincer acum, cred că e important să discutăm despre impactul ăsta global. Pare interesant cum un conflict atât de departe poate influența economia noastră. Hai să vedem ce soluții pot apărea din asta! 🤔.