Tensiunile din Orientul Mijlociu pot influența inflația și deficitul bugetar, afirmă Cosmin Marinescu de la BNR
Escaladarea tensiunilor de securitate din Orientul Mijlociu și creșterea prețului petrolului pot avea efecte economice inclusiv asupra României, avertizează economistul Cosmin Marinescu, profesor la ASE și viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR).
Estimările băncii centrale arată că o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Viceguvernatorul BNR a explicat că agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu afectează în primul rând piețele energetice, dar și piețele financiare, care reacționează rapid la astfel de crize.
Cu alte cuvinte, conflictele sau riscul extinderii acestora pot duce la creșterea prețurilor la energie, în special la petrol. Acest lucru se transmite apoi în economie prin scumpirea transportului, a producției și, în final, a bunurilor de consum. „Agravarea situației de securitate din Orientul Mijlociu amplifică sever incertitudinea și sporește volatilitatea la nivel global, în special pe piețele produselor energetice și pe piețele financiare”, a explicat Marinescu, în deschiderea conferinței „Rethink Romania”, găzduită de BNR și dedicată direcțiilor de dezvoltare economică ale țării.
În plus, există riscul ca marile fonduri de investiții să își reanalizeze strategiile și expunerile la nivel global, ceea ce ar putea produce fluctuații suplimentare pe piețele financiare.
România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, ceea ce oferă un anumit grad de protecție. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022-2024, iar tendința este de reducere către aproximativ 1% din PIB în 2025.
Chiar și așa, economia românească rămâne expusă indirect prin efectul scumpirilor asupra bunurilor de consum. „Estimările noastre arată că o creștere permanentă cu 10% a prețului petrolului va avea un impact anual asupra inflației de circa 0,3 puncte procentuale”, a spus viceguvernatorul BNR. Pe scurt, dacă petrolul se scumpește semnificativ și pe termen lung, acest lucru poate duce la creșterea prețurilor în economie și implicit la o inflație mai mare. În scenariul unui conflict prelungit în zona Golfului, aceste efecte ar putea deveni mai persistente și mai puternice.
Unul dintre cele mai importante mesaje ale discursului a vizat situația finanțelor publice ale României. Viceguvernatorul BNR a subliniat că reducerea deficitului bugetar, adică diferența dintre cheltuielile și veniturile statului, nu mai poate fi amânată. „Reducerea deficitului bugetar nu este opțională, ci o condiție esențială pentru credibilitatea politicilor statului și stabilitatea economică”, a afirmat acesta.
Deficitele bugetare ridicate și deteriorarea balanței externe obligă România să facă ajustări economice importante. În 2025, efortul de ajustare fiscală este estimat la aproximativ 1,3 puncte procentuale din PIB, însă dezechilibrele economice rămân semnificative. De exemplu, deficitul de cont curent, care arată diferența dintre banii care intră și cei care ies din economie, a scăzut doar ușor, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025. Aceste valori sunt considerate ridicate și indică probleme structurale ale economiei.
Marinescu a remarcat totuși și un semn pozitiv: „economia începe să își schimbe treptat motorul de creștere”. Potrivit datelor actualizate ale Institutului Național de Statistică (INS), economia României a crescut cu aproximativ 0,7% în 2025, într-un an marcat de măsuri de ajustare fiscală. Important este însă faptul că investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul, contribuția investițiilor fiind de 1 punct procentual, comparativ cu 0,4 puncte procentuale din consum.
Această schimbare este considerată sănătoasă pentru economie, deoarece arată o trecere de la creșterea bazată pe consum către o economie susținută de investiții și producție. „Trebuie să accelerăm acest parcurs, pentru a muta accentul dinspre cerere către ofertă, dinspre consum către producția internă”, a explicat acesta.
Cosmin Marinescu a subliniat și rolul major al fondurilor europene în dezvoltarea României. În total, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească de la aderarea la Uniunea Europeană. Aceste fonduri au sprijinit investițiile, dezvoltarea infrastructurii și gestionarea unor perioade de criză economică. În plus, fondurile europene ajută și la consolidarea finanțelor publice, deoarece finanțează investiții fără a crește datoria publică.
„Pentru România, anul 2026 trebuie să fie anul fondurilor europene”, a transmis viceguvernatorul BNR. Totuși, există și o presiune de timp, Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se apropie de termenul final de implementare, iar proiectele trebuie accelerate pentru a nu pierde finanțarea.
În final, oficialul BNR a subliniat că stabilitatea politică și predictibilitatea politicilor economice sunt esențiale pentru atragerea investițiilor. Din acest motiv, adoptarea rapidă a bugetului pentru 2026 ar transmite un semnal important către mediul de afaceri și investitori. „Consolidarea încrederii în politicile statului este esențială pentru susținerea investițiilor”, a concluzionat Cosmin Marinescu.
Bineînțeles că, iar ne luăm țeapă din cauza unor tensiuni care nu ne privesc direct! 🤦♂️ Hai să vedem cum ne va crește prețul la benzină de data asta….
Nu se schimbă nimic în țara asta, frate! Tensiunile externe sunt doar un pretext pentru a justifica inflația și măsurile care nu fac altceva decât să ne afecteze pe noi, cetățenii de rând. Asta e România….
Eu încă sper că poate lucrurile se vor schimba și vom găsi soluții pentru a face față acestor provocări. Hai că poate iese ceva bun din toată povestea asta! 🌟.
Mă întreb ce ascunde povestea cu inflația asta și deficitul bugetar? Prea e totul perfect ca să fie adevărat… Nu vi se pare dubios că mereu apare câte o criză când trebuie să plătim datoriile?