Participarea ministrului român al Apărării, Radu Miruță, la o întâlnire oficială cu reprezentanții Camerei de Comerț și Industrie a Germaniei a generat reacții puternice în spațiul public.
Fotografiile de la eveniment îl arată pe ministru purtând o ținută casual – sacou lejer, fără cravată și blugi – în timp ce restul delegației române și germane a respectat codul vestimentar formal specific întâlnirilor diplomatice.
Fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, a criticat dur alegerea vestimentară a lui Miruță, considerând-o nepotrivită pentru un context oficial.
„Eu nu aș fi mers niciodată așa. Din respect față de premier, nu te duci în blugi și cămașă. Ar trebui să fie protocolul intern al domniei sale, care să-i spună cum să se îmbrace la vârsta asta”, a afirmat Fifor în cadrul unei intervenții tv.
Stilistul Adina Buzatu a explicat, pentru Gândul, că reprezentarea într-o delegație guvernamentală presupune respectarea unui cod vestimentar care ține de diplomație, nu de preferințele personale.
„Reprezentarea într-o delegație guvernamentală nu este un act personal și nici unul de partid. Este o reprezentare de stat. În astfel de contexte, persoana aflată la masă nu se reprezintă pe sine, nici stilul propriu, ci o țară întreagă. De aceea, ținuta nu este un detaliu secundar, ci parte din limbajul oficial al întâlnirii”, a spus Buzatu.
Aceasta a detaliat și de ce blugii sunt considerați nepotriviți într-un cadru oficial:
„Jeansii, indiferent cât de corect ar fi integrați într-un context casual, își au originea în vestimentația de lucru și rămân, prin definiție, o piesă informală. Înțeleg dorința de a părea relaxat, accesibil sau aliniat unui discurs mai progresist, însă într-un cadru oficial, această relaxare poate fi ușor interpretată ca neglijență.
În diplomație și în relațiile externe, forma susține fondul. O ținută adecvată este o formă de respect față de propria funcție și față de cei pe care îi întâlnești. Nu este despre rigiditate sau conservatorism, ci despre asumarea responsabilității de a reprezenta corect nivelul și standardul unei țări”, a mai spus Adina Buzatu.
Apariția în blugi nu este singurul moment în care ministrul Apărării a atras atenția opiniei publice. Într-un interviu, Miruță a fost criticat pentru răspunsul ezitant la întrebarea dacă Nicolae Ceaușescu poate fi considerat patriot.
„Din punctul meu de vedere, bucata extrem de rea este că nu a valorificat pe măsură capacitatea și zona inteligentă a României. Să trimiți oameni deștepți la canal doar pentru că îți puteau schimba ponderea puterii în statul român e ceva care nu poate duce la evoluție”, a declarat ministrul.
Ulterior, acesta a revenit asupra afirmațiilor, explicând că intenția sa a fost să clarifice motivele pentru care o parte a populației încă îl percepe pe Ceaușescu drept o figură pozitivă.
„Sacrificarea bunăstării, a libertății ori a demnității umane pentru un proiect personal de putere nu poate fi vreodată patriotism”, a scris Miruță pe Facebook, recunoscând că răspunsul inițial ar fi putut fi formulat mai clar.
Ministrul a precizat că a dorit să evidențieze atât abuzurile regimului comunist, cât și motivele pentru care nostalgia persistă în rândul unor români. „Doar prin dialog onest și argumente putem închide definitiv această discuție cu trecutul”, a mai spus Miruță.
