Christine Lagarde: „Vom trăi într-o lume fragmentată”

Christine Lagarde: „Vom trăi într-o lume fragmentată”

Femeia care se autointitulează „Doamna Criză” a Europei se apropie de ultima parte a carierei sale într-o lume abia recognoscibilă față de cea pe care o știa odinioară.

La două decenii de la prima sa intrare într-o funcție publică, președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, poate fi încurajată de perspectivele unei inflații stabile, dublate de o oarecare rezistență a creșterii economice. Însă ascensiunea populismului și dificultățile continentului de a naviga în politica globală o pun pe gânduri, scrie Bloomberg.

Acestea sunt câteva dintre perspectivele oferite de Lagarde într-un interviu acordat lui Francine Lacqua pentru seria „Leaders” a emisiunii Bloomberg Originals. Prezentă la etajul 39 al clădirii instituției sale din Frankfurt, ea a descris cum inegalitatea alimentează sprijinul pentru extremele politice, în timp ce procesul lent decizional împiedică capacitatea Europei de a-și construi propriul destin. „Vom trăi într-o lume mai volatilă, mai predispusă la șocuri și care, în mod evident, s-a fragmentat sub ochii noștri”, a declarat Lagarde în conversația înregistrată în noiembrie. „Sper să ajungem la un moment de judecată.”

Cursa pentru conducerea BCE este deja în desfășurare, chiar dacă multe se mai pot întâmpla până la pensionarea președintelui, anul viitor. Indiferent de cum vor evolua lucrurile, franțuzoaica, care a împlinit 70 de ani săptămâna trecută, poate deja vedea cum contururile emergente ale unei lumi redesenate de președintele american Donald Trump și de rivalul de moarte al țării sale, China, îi vor pune la încercare succesorul.

Publicitate

De la revenirea sa la Casa Albă anul trecut, Trump a ordonat atacuri militare asupra a șapte națiuni suverane și a insistat asupra reorganizării comerțului în favoarea Americii. China a intensificat agresiv acțiunile sale pentru a-și extinde propria influență economică. În ciuda tuturor încercărilor Uniunii Europene de a răspunde – inclusiv foi de parcurs pentru creșterea competitivității și eforturi de reînarmare – blocul comunitar rămâne împotmolit în birocrație și discordie.

BCE consideră inacțiunea ca o amenințare la adresa investițiilor de afaceri și a cheltuielilor de consum, subminând câștigurile obținute cu greu prin stabilizarea inflației la 2% după un șoc al prețurilor unic într-o generație și o panică deflaționistă de un deceniu. Simțind urgența, Lagarde a intensificat cererile de schimbare, solicitând mai multe reforme, decizii mai rapide și o mai mare unitate.

„Există un impuls care s-a acumulat în special în cursul ultimului an, iar președintele Trump a declanșat acest lucru – așa că, vă mulțumesc”, a spus ea în interviu, care nu a abordat politica monetară viitoare. „Europa învață aceste lecții. Învață suficient de repede? Viitorul va spune.”

Lagarde s-a angajat să continue să modeleze acest viitor până în octombrie 2027, în ciuda speculațiilor anterioare privind o retragere anticipată pentru a ajunge în funcția de președinte al Forumului Economic Mondial. „Nu sunt o persoană care renunță, nu — pentru că atunci când ai o misiune, ai un obiectiv, trebuie doar să îl duci la bun sfârșit”, a spus ea, recunoscând în același timp că rolul BCE s-a dovedit a necesita mai mult timp decât se aștepta.

„Am avut întotdeauna impresia că este un mandat de cinci ani”, a spus Lagarde. Dacă ar fi știut că durează opt ani când a acceptat prima dată, „m-aș fi gândit mai mult la asta”. Șefa BCE a insistat, de asemenea, că nu este interesată să revină în politica franceză și să candideze la alegerile prezidențiale care vor avea loc peste doar 15 luni. „Nu cred”, a spus Lagarde. „Am văzut președinți venind și plecând, i-am văzut îmbătrânind și schimbându-se, iar eu chiar am trecut de ora de culcare.”

Acestea fiind spuse, este clar că genul de rupturi care divizează Franța, cu tensiuni între bogați și săraci și o posibilă victorie a partidului populist Adunarea Națională, îi concentrează gândurile. „Nu putem funcționa cu societăți profund divizate și în care o mare majoritate se simte exclusă”, a spus Lagarde.

Șefa BCE a vorbit și despre amenințările la adresa independenței băncilor centrale, într-un moment în care Trump a criticat în repetate rânduri Rezerva Federală a SUA și pe președintele acesteia, Jerome Powell. Lagarde prețuiește autonomia instituției sale. „Nu am primit niciodată un telefon de la vreunul dintre liderii din Europa, pentru că știu că nu pot face asta – este prevăzut în tratat”, a spus ea. „Nu cred că este la fel de puternic stabilit din punct de vedere juridic pentru Statele Unite, sau pentru Regatul Unit, sau pentru alte țări.”

Cu sfârșitul mandatului său aproape de sfârșit, Lagarde poate privi în urmă la o carieră de profil înalt, marcată de tulburări. S-a alăturat guvernului Franței în 2005, apoi a devenit ministru de Finanțe chiar înainte de izbucnirea crizei financiare globale. Din 2011, a condus Fondul Monetar Internațional în timpul dificultăților legate de datoria suverană a Europei, înainte de a se alătura BCE, când a lovit apoi pandemia.

„Sunt doamna Criză”, așa s-a descris Lagarde, insistând în același timp că nu se agită ușor. „În astfel de momente, în general rămân calmă”, a spus ea. „Nu e că aș aprecia crizele”, dar „îmi place această diferență dintre entuziasm, frică, anxietate și faptul că te poți baza cumva pe propriile forțe, pe resursele tale, pe respirație, pentru a aduce cu adevărat o oarecare liniște.”