Cheltuielile statului român pentru refugiații ucraineni în ultimii trei ani

R7Media
R7Media

Cheltuielile statului român pentru refugiații ucraineni în ultimii trei ani

Invazia Rusiei în Ucraina a declanșat unul dintre cele mai ample valuri de refugiați din Europa ultimelor decenii, iar România s-a numărat printre primele state care au oferit sprijin. Din februarie 2022 și până în 2025, instituțiile românești au derulat programe sociale, medicale, educaționale și logistice dedicate persoanelor strămutate, iar documentele oficiale arată dimensiunea financiară a acestui efort.

Agenția Națională pentru Plăți și Asistență Socială a acoperit beneficiile destinate cetățenilor ucraineni aflați în situații deosebite, conform OUG 96/2024. În prezent, aproximativ 540 de persoane beneficiază de asigurări de sănătate, pentru care au fost alocați 38.170 lei, în cadrul unui buget total de 67.334.507 lei destinat tuturor beneficiarilor de asistență socială. Între 2022 și 2025, plățile totale efectuate de ANPIS pentru cetățenii ucraineni au ajuns la 28.158.517 lei.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă a derulat programe de integrare pe piața muncii, cursuri de limba română și indemnizații pentru persoanele strămutate. Cheltuielile directe pentru perioada 2022–2025 însumează 425.066 mii lei.

Detaliile cheltuielilor ANOFM sunt următoarele: în 2022, s-au cheltuit 30.970 mii lei pentru 79 de persoane înscrise la cursuri; în 2023, 83.724 mii lei, dintre care 68.259 mii lei pentru 191 cursanți și 15.465 mii lei pentru 10 persoane cu indemnizație; în 2024, 164.016 mii lei, cu 25 de persoane la cursuri și 55 beneficiind de indemnizație; în 2025, 146.356 mii lei pentru 74 de persoane cu indemnizație.

Publicitate
Ad Image

Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a raportat că 411 cetățeni ucraineni au obținut certificate de încadrare în grad de handicap între februarie 2022 și august 2025. În luna august 2025, 24 de persoane au primit astfel de certificate, iar 4 au fost cazate în centre sociale ale DGASPC.

Conform CNAS, cetățenii ucraineni au acces la aceleași servicii medicale ca asigurații români, în baza OUG 96/2024. Între februarie 2022 și 30 septembrie 2025, 43.182 de persoane au beneficiat de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale. Costurile sunt decontate de la bugetul de stat prin Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar furnizorii sunt obligați să înregistreze distinct serviciile acordate refugiaților.

Începând cu 1 ianuarie 2025, cetățenii ucraineni care obțin venituri supuse contribuțiilor CASS trebuie să plătească aceste contribuții în aceleași condiții ca cetățenii români.

Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență au decontat cheltuieli de cazare și hrană în valoare totală de 1.744.051.805 lei, pentru perioada februarie 2022 – iunie 2024. România a beneficiat și de finanțări externe pentru proiecte de integrare și îmbunătățirea condițiilor de cazare, prin POCU și Mecanismul Financiar Norvegian.

Printre proiectele finanțate extern se numără „Solidari pentru Ucraina”, care a primit peste 2,9 miliarde lei pentru nevoi de bază și infrastructură de sprijin, și un proiect de îmbunătățire a condițiilor de cazare, cu o finanțare nerambursabilă norvegiană de 2.467.100 lei.

Refugiații au putut solicita protecție internațională în România, dobândind statut de solicitant de azil, refugiat sau protecție subsidiară. Cei fără resurse proprii au primit ajutor material nerambursabil prin agențiile județene de plăți, în cadrul Programului Guvernamental de Integrare.

În sinteză, cheltuielile directe și indirecte suportate de statul român între 2022 și 2025 sunt următoarele: asistență socială: 28.158.517 lei; indemnizații și cursuri de integrare: 425.066 mii lei; asistență medicală: aprox. 226 milioane lei; cazare și hrană: 1.744.051.805 lei; finanțări externe pentru proiecte de integrare: peste 4 miliarde lei. Aceste cifre conturează unul dintre cele mai ample programe de sprijin umanitar derulate de România în ultimele decenii, reflectând atât costurile directe ale intervenției, cât și eforturile de integrare și protecție a persoanelor afectate de conflictul din Ucraina.

Distribuie acest articol
2 comentarii
  • Băi, da’ nu e ca și cum noi am avea banii ăștia de unde… Iar ne luăm țeapă, că așa e la noi! 😂 Hai să vedem ce „proiecte minunate” mai scot pe piață după toată povestea asta.

  • Sincer acum, mi se pare că statul nostru ar trebui să fie mai transparent cu cheltuielile astea. Nu se schimbă nimic în modul în care gestionăm resursele… Suntem de râs! 😤.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *