CCR a amânat decizia privind pensiile magistraților până pe 11 februarie
Curtea Constituțională a decis vineri să amâne din nou pronunțarea asupra constituționalității legii care modifică pensiile magistraților.
Potrivit unui comunicat transmis vineri de CCR, judecătorii spun că au nevoie de timp „pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026”. Pronunțarea pe obiecția ÎCCJ a mai fost amânată de trei ori până vineri, pe 10, 28 și 29 decembrie, ultimele două fiind cauzate de lipsa cvorumului, după retragerea a patru judecători susținuți de PSD de la ultima ședință.
ACTUALIZARE 10:32 CCR a decis amânarea deciziei până la 11 februarie. Ședința de vineri a durat mai puțin de jumătate de oră. „Având în vedere cererea de întrerupere a deliberărilor pentru o mai bună studiere a problemelor ce formează obiectul cauzei, precum și a documentelor depuse de autorul sesizării în data de 15 ianuarie 2026 (expertiză contabilă extrajudiciară pro causa) și a unor prevederi legale incidente (art. 211 alin. (6) din Legea nr. 303/2022), în temeiul dispozițiilor art. 57 și art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 11 februarie 2026”, scrie în comunicatul de presă transmis vineri de CCR.
Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat joi rezultatul unei „expertize independente”, în contextul contestării legii referitoare la pensiile speciale ale magistraților. Potrivit ÎCCJ, expertiza contabilă arată că „aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu”. Rezultatele expertizei vor fi depuse la Curtea Constituțională, care vineri se întrunește din nou pentru a dezbate legea reformei pensiilor magistraților.
CCR a amânat de trei ori pronunțarea pe această obiecție de neconstituționalitate a ÎCCJ, pe 28 și 29 decembrie 2025 din cauza lipsei de cvorum. Pentru un verdict este nevoie de minimum șase judecători. Prima amânare a Curții a fost făcută pe 10 decembrie.
Pe 29 decembrie 2025, președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu, a declarat că legal întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă din punct de vedere procedural este cerută de un judecător, iar pe fond, cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Ea nu a confirmat, nici infirmat „nimic legat de vreo astfel de solicitare”, însă a spus, legat de solicitarea unui studiu de impact de la Guvern, că acesta nu este relevant în analiza judecătorilor în această speță.
Cei patru judecători propuși de PSD la Curtea Constituțională – Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au remis luni o poziție comună după ce nu s-au prezentat la ședința la care urma să fie dezbătută legea pensiilor speciale ale magistraților. Ei susțin că prezența lor la ședința de luni „ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și cu regulamentul de funcționare al Curții”.
Proiectul inițial a fost respins ca neconstituțional pe 20 octombrie. Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, care a făcut parte din al doilea pachet de măsuri pe care Guvernul și-a angajat răspunderea, a mai fost contestat la CCR, iar pe 20 octombrie 2025 magistrații au stabilit că este neconstituțional, întrucât nu a fost respectat termenul legal pentru emiterea avizului consultativ al CSM.
Pe 2 decembrie, Guvernul și-a angajat răspunderea în Parlament pe noul proiect, avizat negativ de Consiliul Superior al Magistraturii. Proiectul stabilește condițiile în care se pot pensiona magistrații și modul de calcul al pensiilor lor.
Pe 10 decembrie, Curtea Constituțională a amânat luarea unei decizii în cazul sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind legea care stabilește condițiile de pensionare pentru magistrați, dar și noul mod de calcul al pensiei. La data de 5 decembrie, ICCJ a decis, în unanimitate, sesizarea Curții Constituționale a României pentru controlul constituționalității, pe Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu.
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraților: stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026; instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani; creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați; introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani; introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării.
Bineînțeles că au amânat din nou! 😒 Iar ne luăm țeapă și tot așa, până când ajungem să ne alegem cu nimic concret. Asta e România, frate!
Hai că poate iese ceva bun de aici pe 11 februarie! 🤞 Eu încă sper ca lucrurile să se schimbe în bine, dar trebuie să fim răbdători. Nu fiți așa negativi!