BNR anunță evoluția inflației și impactul asupra creșterii economice
Rata anuală a inflației va continua să descrească lent în primele trei luni ale anului curent, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025, care indica scăderea modestă a acesteia în prima jumătate a anului 2026 și pe o traiectorie fluctuantă.
Noile evaluări făcute de Banca Națională a României (BNR) sugerează o stagnare a activității economice în trimestrele IV 2025 și I 2026, influențată de măsurile fiscal-bugetare implementate și de nivelul ridicat al ratei anuale a inflației. Banca centrală a publicat, joi, minuta ședinței de politică monetară din 19 ianuarie 2026, când a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50%.
Membrii Consiliului au menționat că, pe termen scurt, rata anuală a inflației va continua să scadă lent în primele luni ale anului, relativ în linie cu prognoza pe termen mediu din noiembrie 2025. Această descreștere va fi determinată de factori pe partea ofertei, în special de evoluția cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și de efectele de bază. S-a observat că efectele directe tranzitorii generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și majorările de TVA și accize din trimestrul III 2025 se vor epuiza în a doua parte a anului curent.
Consiliul a convenit că acțiunea factorilor pe partea ofertei reprezintă o sursă de riscuri în sens ascendent pe orizontul scurt de timp, având în vedere posibilele efecte indirecte mai mari ale scumpirii energiei electrice și incertitudinile asociate evoluției pe termen scurt a prețurilor alimentelor și gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu.
Referitor la factorii fundamentali, s-a concluzionat că aceștia vor genera presiuni neutre sau ușor dezinflaționiste pe termen scurt. Aceasta se datorează, pe de o parte, probabilității unei adânciri a deficitului de cerere agregată în semestrul II 2025 și în trimestrul I 2026, corelată cu slăbirea cererii de consum, și, pe de altă parte, decalajului de timp necesar pentru manifestarea efectelor gap-ului negativ al PIB, precum și dinamicii ridicate a costurilor salariale unitare din unele sectoare.
Se estimează că presiunile dezinflaționiste ale factorilor fundamentali vor crește pe termen mediu, în special cele provenite din partea cererii agregate, în contextul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuate probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare. Membrii Consiliului au convenit că riscurile ca actualul puseu inflaționist să influențeze anticipațiile inflaționiste pe termen mediu sunt semnificativ reduse, dar se impune o monitorizare atentă a evoluțiilor, având în vedere comportamentul inflației din anii anteriori.
În ceea ce privește activitatea economică, s-a observat o creștere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul IV 2025, probabil susținută de formarea brută de capital fix, conform indicatorilor cu frecvență ridicată disponibili. De asemenea, s-a remarcat un aport pozitiv din partea exportului net, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii a menținut un ecart pozitiv față de cea a importurilor.
În primele două luni din trimestrul IV 2025, deficitul comercial a continuat să se contracte în termeni anuali, iar contul curent s-a reamplificat ușor față de perioada similară a anului precedent, în ciuda deteriorării balanțelor veniturilor. Membrii Consiliului au subliniat că incertitudinile rămân legate de măsurile care vor fi adoptate pentru a menține deficitul bugetar pe o traiectorie descrescătoare, conform Planului bugetar-structural convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv.
Se remarcă, de asemenea, că riscurile și incertitudinile semnificative asupra perspectivei activității economice și evoluției inflației pe termen mediu provin din mediul extern, inclusiv conflictele geopolitice și tensiunile comerciale globale, dar și din planurile de creștere a cheltuielilor pentru investiții în apărare și infrastructură în statele UE. Membrii Consiliului au subliniat importanța atragerii și utilizării optime a fondurilor europene, în special a celor din programul Next Generation EU, ca măsură esențială pentru a contrabalansa efectele contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictelor internaționale, precum și pentru a realiza reformele structurale necesare.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menținerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară, în vederea asigurării și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile.
S-a reiterat, totodată, importanța continuării monitorizării atente a evoluțiilor mediului intern și internațional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
