Bărbații care se retrag sub presiune au avut aceste 11 experiențe în copilărie

R7Media
R7Media

Bărbații care se retrag sub presiune au avut aceste 11 experiențe în copilărie

Pentru mulți, traumele și experiențele din copilărie au un impact semnificativ asupra bunăstării, relațiilor și sănătății mentale în viața adultă, însă modul în care acestea se manifestă variază de la o persoană la alta.

De exemplu, unii bărbați care devin evitați și retrași în fața stresului sunt, totodată, cei care se implică în colaborare mai târziu în viață. Totul depinde de modul în care aceștia învață, se vindecă și cresc în urma circumstanțelor din copilărie.

Bărbații care se retrag sub presiune au avut, în general, anumite experiențe în copilărie. De la părinții care au făcut iubirea condiționată, până la presiunea de a îndeplini așteptări nerealiste, acești bărbați și-au petrecut copilăria navigând prin presiuni constante. Acum, ca adulți, aceștia recurg la aceleași mecanisme de coping greșite în căutarea confortului și păcii.

Iată cele 11 experiențe din copilărie care îi caracterizează pe bărbații care se retrag atunci când se simt sub presiune:

Publicitate
Ad Image

1. Părinții le făceau iubirea condiționată. Potrivit terapeutei Kaytee Gillis, copiii care cresc cu părinți care fac iubirea condiționată învață că sunt demni de afecțiune și atenție doar atunci când oferă ceva în schimb. Fie că este vorba de excelență în diferite aspecte ale vieții, îndeplinirea nevoilor părinților sau realizarea unor compromisuri, bărbații care se retrag sub presiune își integrează stima de sine în obligație. Acest lucru nu doar că le transformă relațiile în ceva tranzacțional, dar le afectează și stima de sine, încurajând comportamentele de evitare.

2. Au fost pedepsiți pentru greșeli. Un studiu de la Universitatea Cambridge arată că copiii care sunt supuși unor pedepse dure au un risc mai mare de a dezvolta probleme de sănătate mintală la maturitate. Acești copii, care simțeau nevoia de a se feri de părinți, intră în viața adultă cu lupte emoționale profunde. Așteptările de a fi „perfecți” îi fac să nu accepte disconfortul sau noutatea fără a se teme de consecințe.

3. Au fost supuși unor așteptări nerealiste. Mulți copii care au fost obligați să îndeplinească așteptări nerealiste în mediul academic și să se implice în numeroase activități extracurriculare ajung la maturitate cu o sensibilitate crescută la presiune. Aceștia au trăit în stres constant, încercând să își „demonstreze” valoarea, iar acum, ca adulți, își compensează aceste presiuni prin evitarea responsabilităților.

4. Îngrijitorii lor erau instabili emoțional. Copiii care au trebuit să „meargă pe vârfuri” în jurul părinților emoțional instabili au o relație complicată cu presiunea și povara emoțională. Aceste experiențe îi fac să devină plăcuți pentru a se simți în siguranță, iar acum, în viața adultă, aceștia fug de presiune, chiar dacă aceasta le afectează relațiile sănătoase.

5. Rareori primeau laude. Auzirea de laude în copilărie contribuie la dezvoltarea rezilienței în viața adultă. Bărbații care se retrag de la presiune și evită disconfortul au avut adesea experiențe negative cu laudele. De multe ori, aceștia au fost confruntați cu presiune și distanțare în loc de căldură.

6. Au crescut într-un mediu plin de conflicte. Copiii care au trăit într-o familie definită prin conflicte constante sau părinți cu comportamente emoțional reactive pot experimenta un impact negativ asupra dezvoltării lor. Aceștia asociază „dragostea” în relații cu conflictul și evitarea, iar acest lucru îi determină să fugă de situații tensionate.

7. Nevoile lor au fost minimizate și ignorate. Nevoile nesatisfăcute din copilărie îi pot face pe adulți să tolereze comportamentele negative în relații. Aceste „găuri” în dezvoltarea emoțională le îngreunează viața, iar la întâlnirea cu disconfortul, aceștia pot să se închidă sau să fugă.

8. Sentimentele lor au fost constant invalidate. Invalidația parentală poate provoca probleme de sănătate mintală, cum ar fi tulburarea de personalitate borderline, în viața adultă. Părinții care nu își susțin copiii emoțional îi învață să își reprime emoțiile și să fugă de disconfort.

9. Părinții le-au micromanagementat programul. Copiii cu părinți „helicopter” ajung să depindă de aceștia pentru a rezolva problemele, iar în fața presiunii, se simt nesiguri și neajutorați.

10. Au fost responsabili pentru frații mai mici. Studiile arată că frații mai mari din relații tumultoase au un risc mai mare de a dezvolta anxietate din cauza poverilor inegale pe care le suportă.

11. Mediu de acasă supra-solicitant și stresant. Bărbații care se retrag sub presiune au avut adesea experiențe stresante și supra-solicitante în copilărie, ceea ce le-a menținut sistemul nervos în alertă permanentă.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *