Bandele de români evadează controalele din Marea Britanie pentru a fura din case

Bandele de români evită controalele din Marea Britanie pentru a comite furturi din locuințe

În Marea Britanie, grupuri formate din cetățeni români și albanezi reușesc să pătrundă în țară fără ca istoricul lor infracțional să fie detectat la punctele de control.

David McKelvey, fost ofițer la Scotland Yard și fondator al companiei My Local Bobby, a subliniat că bandele organizate de hoți ajung în Marea Britanie, vizând locuințe din diverse regiuni și încercând să părăsească țara imediat după comiterea infracțiunilor. Aceste grupări, constituite în principal din români și albanezi, par să traverseze frontiera fără ca antecedentele lor să fie identificate.

Zonele cele mai afectate de aceste spargeri includ Hertfordshire, Essex, Kent, Cheshire, Yorkshire și Merseyside. O analiză a datelor poliției, realizată de The Telegraph, arată că, în ultimii trei ani, în jumătate dintre cele 34.000 de cartiere din Anglia și Țara Galilor nu s-a soluționat niciun caz de spargere.

Datele arată că cetățenii români constituie un sfert din totalul condamnărilor pentru furt comise de străini, ocupând astfel prima poziție în acest clasament, urmați de polonezi, irlandezi, lituanieni și bulgari.

Publicitate

Un exemplu recent este cazul lui Ion Zaharia, în vârstă de 44 de ani, și Samir Barbulesteanu, de 23 de ani, care au pătruns în Marea Britanie pe 28 octombrie anul trecut. Cei doi au sosit în portul Harwich, în Essex, alături de un alt bărbat.

În doar două săptămâni, acest trio a comis o serie de spargeri între Warrington, în Cheshire, și Scarborough, în North Yorkshire. La o zi după sosire, au intrat în două locuințe, inclusiv într-o casă în care dormea o femeie în vârstă, și au spart fereastra dormitorului unei fete.

Înainte de a fi capturați, au săvârșit cel puțin cinci jafuri. Ulterior, au fost trimiși în fața instanței, unde au recunoscut conspirația la furt și au fost condamnați la închisoare, urmând a fi deportați după executarea pedepsei.

Un alt caz implică o grupare formată din cinci albanezi, care a fost responsabilă pentru furturi estimate la 1 milion de lire sterline. Aceștia își stabileau obiective săptămânale privind cantitatea de aur pe care intenționau să o fure.

Banda a comis 44 de spargeri în întreaga Marea Britanie, în diverse regiuni, inclusiv opt în Cheshire și două în Middlesbrough. În telefoanele mobile ale membrilor au fost găsite sute de imagini cu bunuri furate, iar poliția a estimat valoarea totală a acestora la peste 1 milion de lire sterline.

În această lună, patru români au fost arestați preventiv în cadrul unei anchete legate de spargeri comise între 27 ianuarie și 3 februarie în Hertfordshire și județele adiacente. Mașina lor a fost confiscată, iar bunurile suspectate a fi furate au fost ridicate.

Într-un alt dosar, un migrant albanez aflat ilegal în țară, care folosea o scară telescopică pentru a pătrunde în locuințe, a fost prins după ani de căutări. Identificarea sa a fost realizată pe baza probelor criminalistice și a imaginilor surprinse de camerele de la soneriile locuințelor.

McKelvey a afirmat că activitatea acestor grupări nu este întâmplătoare: „Nu este vorba de întâmplare. Este ceva structurat. Este mobil. Este organizat. Problema nu este etnia. Este vorba de rețele criminale organizate care exploatează libertatea de mișcare, aplicarea slabă a legii la frontieră și capacitatea de investigare suprasolicitată.”

În ultimii cinci ani, numărul spargerilor a scăzut de la 384.000 la 245.000, datorită îmbunătățirii securizării locuințelor și a creșterii numărului de persoane care lucrează de acasă. Totuși, rata de soluționare a cazurilor rămâne scăzută, crescând doar de la 3,7% la 4,7% între martie 2022 și martie 2025.

Analiza datelor poliției arată că în 15.391 de cartiere nu a fost rezolvat niciun caz de spargere în ultimii trei ani, ceea ce reprezintă 46% din totalul celor 34.000 de zone analizate. Centrul orașului Leeds este considerat „capitala spargerilor”, cu 1.348 de cazuri la 3.745 de gospodării în trei ani.

Consiliul Național al Șefilor de Poliție a declarat că spargerea este o infracțiune cu un impact major asupra victimelor și că, din martie 2023, a fost implementată o politică prin care poliția se prezintă la fiecare spargere raportată într-o locuință. Instituția a specificat că intervențiile sunt prioritizate în funcție de amenințare, prejudiciu și risc, având ca obiectiv principal colectarea probelor și sprijinirea victimelor.