Avertismentul unui cunoscut comandor român: Rusia ar putea provoca incidente la Neptun Deep
România se pregătește să devină cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană, dacă platforma Neptun Deep va fi pusă în funcțiune, iar cele zece sonde de forare vor începe să exporte gazele naturale către teritoriul național.
Cu toate acestea, platforma se află în zona economică exclusivă a României, situată la aproximativ 160 de kilometri de țărm. Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Armatei, a semnalat că această zonă ar putea să nu beneficieze de protecția oferită de articolul cinci din NATO, ceea ce înseamnă că România ar putea să nu primească ajutorul aliaților pentru a asigura securitatea unei investiții de aproximativ patru miliarde de euro.
Zona economică exclusivă a României, conform legii 17/1990, articolul 9, este definită ca fiind spațiul marin situat dincolo de limita apelor teritoriale, unde România își exercită drepturi suverane și jurisdicție asupra resurselor naturale, inclusiv cele legate de explorarea și exploatarea acestora. Dimensiunile zonei sunt stabilite prin acorduri cu statele vecine, având în vedere că lățimea maximă poate ajunge până la 200 de mile marine.
Proiectul Neptun Deep reprezintă cea mai mare investiție energetică a României, estimată la circa patru miliarde de euro. Dacă va deveni operativ, România va deveni cel mai mare exportator de gaze naturale din Uniunea Europeană. Ministrul Energiei a menționat recent că, conform prognozelor, prima extracție de gaz din Marea Neagră ar putea începe în prima jumătate a anului 2027, cu o producție anuală estimată la aproximativ opt miliarde de metri cubi.
Proiectul este realizat în parteneriat între Romgaz, deținut în proporție de 70% de statul român, și OMV Petrom. Neptun Deep, situat în Marea Neagră, la o distanță de circa 160 de kilometri de țărm, este caracterizat de ape cu adâncimi variabile între 100 și 1.000 de metri, constituind astfel o contribuție semnificativă la dezvoltarea economică a țării și la securitatea aprovizionării cu energie.
Generalul Gheorghiță Vlad a subliniat că infrastructura asociată proiectului Neptun Deep nu se află în aria acoperită de articolul 5 al NATO, care prevede apărarea colectivă pentru atacurile asupra teritoriului național. Aceasta înseamnă că, deși România are drepturi suverane asupra resurselor din zona economică exclusivă, nu beneficiază de aceeași garanție de securitate colectivă ca în cazul teritoriului terestru sau apelor teritoriale.
Comandorul în rezervă Sandu Valentin Mateiu a discutat despre posibilele riscuri pentru România, menționând că, în contextul acțiunilor subversive din Europa, nu există garanții că Rusia nu ar putea provoca incidente în zona economică exclusivă a României. El a afirmat că Kremlinul ar putea lansa provocări în această zonă, care ar putea determina aplicarea articolului cinci din NATO. „D-nul general a vrut să spună că nu avem garanția la fel ca în cazul teritoriului național. Totuși, România se poate adresa aliaților când apare această problemă”, a precizat Mateiu.
Comandorul a adăugat că există posibilitatea de a declara o zonă de protecție limitată în jurul platformelor de extracție, fără a interzice traficul naval. El a menționat protestele Poloniei față de zborurile avioanelor rusești foarte aproape de platformele sale, subliniind că platforma este tratată ca un teritoriu național și poate fi apărată. Mateiu a explicat că articolul 5 se referă la teritoriul național, iar apărarea platformei trebuie să fie asigurată.
România dispune de o strategie de apărare pe mare, iar achizițiile esențiale pentru Forțele Navale au fost planificate pentru a răspunde nevoilor de protecție a extracției de gaze naturale din Marea Neagră. „Misiunea de apărare a acestei platforme a stat la baza proiectării flotei”, a declarat Mateiu, menționând necesitatea unor nave capabile să combată submarinele și să asigure apărarea aeriană. Acesta a evidențiat importanța modernizării flotei românești pentru a putea proteja platforma de extracție.
În acest context, Ministerul Apărării Naționale a anulat licitația pentru corvete, câștigată în 2019, din cauza neîndeplinirii condițiilor de semnare a acordului-cadru de către ofertantul declarat câștigător. Această decizie a fost comunicată ofertanților pe 8 august 2023, iar România, care are în prezent o singură corvetă, continuă să se confrunte cu provocări în asigurarea securității maritime.
