Amenințările globale din 2026 și impactul lor asupra economiei și românilor

Amenințările globale din 2026 și impactul lor asupra economiei și românilor

Războaiele, tensiunile comerciale dintre marile puteri și schimbările rapide din tehnologie contribuie la creșterea impredictibilității economiei globale în 2026.

Efectele acestor amenințări se resimt deja în România, unde prețurile și dobânzile sunt ridicate, iar economia se află în recesiune tehnică. Aceasta se confruntă cu vulnerabilități semnificative, datoria publică depășind 60% din PIB în noiembrie 2025 și având cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, ceea ce o face mai sensibilă la șocuri externe.

„Știind riscurile, îți faci un plan. Atât la nivel de business, cât și la nivel de familie, cât și la nivel guvernamental. Altfel, ești surprins”, a declarat Costin Ciora pentru Digi24.ro.

Analizele internaționale sugerează că economia globală intră într-o perioadă instabilă, marcată de conflicte, tensiuni comerciale și riscuri tehnologice. Raportul Global Risks 2026 al Forumului Economic Mondial, bazat pe răspunsurile a peste 1.300 de experți din 116 economii, arată că jumătate dintre respondenți se așteaptă la o perioadă „turbulentă sau furtunoasă” în următorii doi ani, procentul crescând la 57% pe termen de zece ani. Doar 1% dintre aceștia prevăd un viitor stabil.

Publicitate

Confruntarea geo-economică, adică tensiunile comerciale și politice dintre marile puteri, este identificată ca principalul risc global, urmată de conflictele armate, polarizarea socială și riscurile tehnologice. „Raportul de la World Economic Forum este foarte relevant, pentru că ne oferă o perspectivă nu doar pe termen scurt, ci și pe termen lung. Riscurile sunt economice, geopolitice, sociale sau tehnologice, dar în acest an pe primele locuri apar cele geopolitice”, a explicat Ciora.

Economia globală se transformă structural, trecând de la globalizare la noi parteneriate între țări și continente, însoțite de tensiuni economice, taxe vamale și restricții comerciale. Companiile cu expunere globală trebuie să ia acum în considerare aceste costuri suplimentare.

Barometrul Allianz aduce o altă perspectivă, bazându-se pe răspunsurile a peste 3.300 de specialiști din aproape 100 de țări. Atacurile cibernetice continuă să fie principalul risc pentru companii, iar inteligența artificială, având o ascensiune rapidă, se plasează pe locul doi. Companiile care adoptă inteligența artificială fără măsuri de securitate corespunzătoare se expun la erori costisitoare și breșe de date, în timp ce cele care o ignoră riscă să rămână în urmă față de concurență. Întreruperile activității și perturbările lanțurilor de aprovizionare, o consecință a tensiunilor geopolitice, se află pe locul trei.

Riscurile globale se transmit în România prin intermediul exporturilor, investițiilor, costurilor de finanțare și prețurilor. România, având o economie integrată în piața europeană, resimte direct efectele încetinirii economiei europene și tensiunilor comerciale. Conform datelor Institutului Național de Statistică pentru 2025, mașinile și echipamentele de transport constituie 46,6% din exporturile românești. Scăderea comenzilor din Germania sau Franța, cauzată de tensiuni comerciale cu SUA, afectează fabricile furnizorilor din România.

Presiunile globale asupra prețurilor și energiei au contribuit la menținerea unei inflații ridicate, cu o rată anuală de 9,62% în ianuarie 2026, ușor în scădere față de 9,69% în decembrie 2025. Cele mai mari creșteri de prețuri s-au înregistrat la servicii, cu 11,59% față de ianuarie 2025.

Riscurile cibernetice, în fruntea barometrului Allianz la nivel global, se manifestă intens și în România, unde fraudele informatice au crescut cu aproximativ 40% în 2024, iar atacurile malware cu aproape 287%. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică evaluează nivelul amenințării ca ridicat.

Economia României a intrat în recesiune tehnică la finalul anului 2025, după două trimestre consecutive de scădere economică. PIB-ul a scăzut cu 0,2% în trimestrul III și cu 1,9% în trimestrul IV față de trimestrele anterioare. Recesiunea tehnică este un semnal statistic ce indică încetinirea economiei, dar recesiunea reală este resimțită de cetățeni prin stagnarea veniturilor, scăderea consumului și incertitudinea locurilor de muncă.

„Recesiunea tehnică despre care se discută poate să meargă mai departe dacă nu apar măsuri de stimulare a economiei, astfel încât mediul de afaceri să aibă o perspectivă mai pozitivă”, a declarat Ciora.

Datoria guvernamentală a României a depășit pentru prima dată pragul de 60% din PIB, atingând aproximativ 1.121 de miliarde de lei, adică 60,2% din PIB, conform datelor Ministerului Finanțelor din noiembrie 2025. Aceasta este limita de alertă stabilită în tratatele europene, iar depășirea ei sugerează că statul trebuie să fie mai prudent în ceea ce privește împrumuturile.

Creșterea datoriei este rezultatul cheltuielilor mai mari decât încasările din taxe și impozite, diferența fiind acoperită prin împrumuturi. Situația devine mai complicată în condițiile unei economii încetinite, deoarece statul se poate împrumuta mai scump, iar costurile se vor reflecta asupra contribuabililor prin taxe mai mari sau cheltuieli publice reduse.

Deficitul bugetar a atins 8,4% din PIB în 2025, cel mai ridicat din Uniunea Europeană, conform BNR. Aproape o treime dintre firmele din România au capitaluri proprii sub minimul legal, generând peste jumătate din restanțele din economie. Rata creditelor neperformante a urcat la 5,1% în septembrie 2025, iar durata medie de plată a furnizorilor a ajuns la 83 de zile, depășind limita legală de 60 de zile.

România riscă să piardă o parte din fondurile europene disponibile prin PNRR, având încasate mai puțin de 40% din sumele alocate până la finalul lui 2025, respectiv 10,7 din cele 28,5 miliarde de euro, conform BNR. Programul se va închide în august 2026. „O soluție este să împrumutăm din experiența altor state”, a afirmat Ciora, referindu-se la Polonia, care a reușit să atragă un nivel ridicat de fonduri europene. Este crucial să se analizeze strategiile adoptate și să se aplice lecțiile învățate.

O altă vulnerabilitate structurală este intermedierea financiară redusă, activele bancare reprezentând aproximativ 49,7% din PIB, de patru ori mai puțin decât media europeană de 210%, conform raportului BNR. Aceasta limitează accesul firmelor la finanțare.

Ciora consideră că impredictibilitatea fiscală este una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești: „Schimbările legislative și cele legate de taxare reprezintă un risc foarte mare pentru economia din România. Am văzut acest lucru începând de anul trecut.”

Un sondaj recent realizat de CURS arată că taxele și impozitele au urcat pe locul doi în lista de priorități