ANAF poate retrage bonificația de 3% la impozit pentru firme după controale
Bonificația de 3% oferită firmelor pentru plata impozitului pe profit și a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor nu mai este garantată în mod definitiv.
Un ordin recent al Ministerului Finanțelor, publicat în Monitorul Oficial, permite ANAF să modifice sau să anuleze această facilitate fiscală, dacă, în urma controalelor, se identifică diferențe de impozit pentru anul fiscal 2024.
Kristine Bago a explicat că bonificația devine un avantaj condiționat, ce poate fi retras dacă apar discrepanțe între situația fiscală declarată și cea reală. Din perspectiva juridică, ordinul este un act administrativ normativ subsecvent, de drept fiscal procedural, care nu schimbă obligațiile de plată, ci stabilește mecanismele administrative prin care statul poate interveni asupra unei facilități deja acordate.
Ordinul nr. 5/2026 nu introduce taxe noi și nu modifică procentul bonificației. El completează o procedură deja existentă și reglementează modul în care ANAF trebuie să reacționeze atunci când, după acordarea bonificației, descoperă, prin control, că impozitul real datorat de firmă a fost altul.
Scopul real al ordinului este administrarea coerentă a unei facilități fiscale condiționate, având în vedere că, după acordare, baza de impunere poate fi modificată prin acte administrative fiscale ulterioare. Rațiunea practică a acestuia este evitarea menținerii unor efecte fiscale care nu mai corespund situației finale stabilite prin control și uniformizarea instrumentelor folosite de ANAF pentru a reflecta corect bonificația în evidența fiscală.
Bonificația de 3% reprezintă o reducere din impozitul datorat de firmă, acordată celor care și-au depus toate declarațiile, au plătit taxele la timp și nu au datorii restante. Aceasta se aplică la impozitul pe profit anual și la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul fiscal 2024. În practică, banii nu sunt primiți direct de firmă, ci sunt folosiți pentru compensarea altor obligații fiscale viitoare, conform regulilor din Codul de procedură fiscală.
Peste 151.000 de firme au primit deja decizii de acordare a bonificației, în valoare totală de peste 160 de milioane de lei. Mesajul transmis de stat a fost unul pozitiv: firmele corecte sunt recompensate, iar disciplina fiscală este încurajată. Acest mesaj este relativizat de noul ordin, deoarece beneficiul nu mai este definitiv, ci rămâne deschis până la stabilirea situației fiscale finale.
Până la apariția Ordinului nr. 5/2026, procedura de ajustare a bonificației acoperea doar situațiile în care contribuabilul își corecta singur declarațiile. Noul ordin introduce o situație complet diferită: intervenția statului prin control fiscal. Astfel, dacă, după acordarea bonificației, ANAF comunică o decizie de impunere prin care stabilește diferențe de impozit pentru anul 2024, bonificația nu mai rămâne automat valabilă.
Kristine Bago a menționat că, pentru prima dată, procedura abordează explicit efectele unui control fiscal asupra unei facilități deja acordate, închizând o zonă gri din administrarea fiscală. Dacă ANAF stabilește că firma avea de plătit mai puțin impozit decât a declarat inițial, bonificația se diminuează proporțional. Se emite o decizie de modificare a deciziei de acordare a bonificației, aprobată de conducătorul organului fiscal, comunicată contribuabilului conform art. 47 din Codul de procedură fiscală și arhivată la dosarul fiscal.
Un exemplu simplu: o firmă primește o bonificație de 9.000 de lei. După control, ANAF stabilește că impozitul real era mai mic, iar bonificația corectă ar fi fost de 6.000 de lei. Diferența de 3.000 de lei devine o sumă de plată. În cazul în care ANAF stabilește că firma avea de plătit mai mult impozit, bonificația se anulează complet, dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile legale.
Se emite o decizie de anulare a deciziei de acordare a bonificației, aprobată de conducătorul organului fiscal, comunicată contribuabilului și arhivată la dosarul fiscal, iar întreaga sumă a bonificației se reintroduce ca datorie în evidența fiscală. De exemplu, o firmă care primește o bonificație de 12.000 de lei și o folosește pentru a-și stinge alte taxe, va trebui să plătească atât impozitul suplimentar, cât și cei 12.000 de lei ai bonificației anulate.
„Aici apare șocul financiar. Contribuabilul ajunge să plătească o sumă pe care o considera deja închisă”, a explicat Kristine Bago. Noul ordin permite ca bonificația să fie cerută înapoi după ce a fost utilizată. Multe firme au folosit deja bonificația pentru a compensa alte obligații fiscale.
Impactul este direct asupra lichidității și planificării financiare, pentru că beneficiul care părea definitiv se transformă într-o datorie neașteptată, care nu fusese bugetată. Un efect colateral important este creșterea complexității litigiilor. Firma poate ajunge să conteste nu doar decizia de impunere emisă în urma controlului, ci și decizia de modificare sau anulare a bonificației, sau ambele simultan. Această dublare a actelor administrative poate complica procedurile și prelungi disputele cu statul.
Mesajul noului ordin este clar: statul poate oferi o reducere astăzi, dar o poate retracta mâine. Pentru firme, bonificația de 3% nu mai reprezintă o recompensă sigură, ci un avantaj temporar, dependent de constatările ANAF în urma controlului. Kristine Bago sintetizează: „din punct de vedere economic, bonificația nu mai trebuie tratată ca un câștig, ci ca un beneficiu provizoriu, iar din punct de vedere juridic, rămâne sensibilă față de principiul previzibilității și al protecției încrederii legitime a contribuabilului.”
