Reacția lui Putin la propunerea lui Trump de a se alătura Consiliului pentru Pace
La summitul de la Davos, Donald Trump a anunțat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o inițiativă alternativă la Organizația Națiunilor Unite.
„A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump, afirmând că liderul rus a răspuns pozitiv la propunerea formulată de Washington.
Declarația președintelui american a fost făcută după ce Putin a menționat anterior că a cerut aparatului diplomatic rus să analizeze invitația înainte de a oferi un răspuns oficial.
Poziția Kremlinului și pașii anunțați de Putin
Putin a emis un comunicat în care a confirmat primirea invitației: „Am primit un mesaj personal din partea președintelui Statelor Unite, Donald Trump, prin care ne invită să ne alăturăm unui nou organism internațional, Consiliul Păcii.”
El a mulțumit pentru ofertă, subliniind că Rusia susține eforturile de consolidare a stabilității internaționale. De asemenea, a menționat că Ministerul Afacerilor Externe va analiza documentele primite și se va consulta cu partenerii strategici înainte de a răspunde oficial.
Propunerea de participare se axează pe Orientul Mijlociu, având ca scop abordarea problemelor urgente cu care se confruntă poporul palestinian și situația umanitară din Gaza.
Putin a subliniat că orice proces trebuie să contribuie la o soluționare pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, bazată pe deciziile relevante ale ONU și să țină cont de nevoile fundamentale ale palestinienilor.
De asemenea, Putin a sugerat o contribuție financiară din partea Rusiei, menționând suma de un miliard de dolari ca taxă de intrare în Consiliu, care ar putea proveni din „activele rusești înghețate sub administrația americană precedentă.”
În context, el a propus ca fondurile rămase blocate în Statele Unite să fie utilizate pentru „reconstruirea teritoriilor afectate de ostilități, după încheierea unui acord de pace între Rusia și Ucraina.”
Scopul Consiliului pentru Pace, potrivit Casei Albe
Inițiativa „Consiliul pentru Pace”, promovată de Trump, are ca obiectiv principal conturarea unui plan pentru a pune capăt războiului din Fâșia Gaza.
Putin a evidențiat importanța unui cadru internațional în gestionarea conflictului din Orientul Mijlociu, afirmând: „Este esențial ca întregul proces să aibă un efect pozitiv asupra soluționării pe termen lung a conflictului israeliano-palestinian, pe baza rezoluțiilor relevante ale Organizației Națiunilor Unite.”
El a adăugat că „nevoile și dorințele inalienabile ale palestinienilor trebuie să fie luate în considerare” și a declarat că Moscova va sprijini „toate eforturile care vizează consolidarea stabilității internaționale.”
Comentariile lui Putin despre Groenlanda și Danemarca
Într-o intervenție separată, Putin a comentat intenția lui Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, afirmând că subiectul „nu preocupă absolut deloc” Rusia.
Totuși, el a acuzat Danemarca, spunând că statul nordic a „considerat întotdeauna Groenlanda ca o colonie” și a tratat-o „într-un mod destul de dur, ca să nu spun crud.”
Statele care au acceptat aderarea la Consiliu
Un oficial de rang înalt de la Casa Albă a raportat că, până în prezent, 35 de lideri mondiali au acceptat să se alăture Consiliului pentru Pace, dintr-un total de aproximativ 50 de invitații trimise, conform Reuters.
Printre statele care au răspuns afirmativ se numără aliați din Orientul Mijlociu, precum Israel, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Iordania, Qatar și Egipt.
De asemenea, Armenia și Azerbaidjan au confirmat participarea, după ce cele două țări au semnat un acord de pace mediat de Statele Unite în august anul trecut, în urma unor întâlniri cu Trump la Casa Albă.
Într-un context considerat sensibil, președintele belarus Aleksandr Lukașenko, izolat de Occident din cauza situației drepturilor omului și a sprijinului acordat Rusiei în războiul din Ucraina, a acceptat invitația lui Trump, ceea ce sugerează o apropiere mai largă între Washington și Minsk.
Refuzuri, rezerve și reacții prudente din partea aliaților
Inițiativa Consiliului Păcii apare într-un moment marcat de tensiuni transatlantice pe subiecte precum Groenlanda și tarifele. În acest context, mai mulți aliați apropiați ai Statelor Unite au reacționat cu prudență, fiind adesea incomodați de stilul beligerant și unilateral asociat politicii externe „America First” promovate de Trump.
Norvegia și Suedia au refuzat invitația. În Italia, ministrul economiei a declarat că aderarea la Consiliu pare problematică, iar cotidianul Il Corriere della Sera a menționat că participarea la un grup condus de liderul unei alte țări ar încălca Constituția Italiei.
Franța se află, de asemenea, printre statele care intenționează să refuze invitația, iar o sursă apropiată președintelui Macron a confirmat această poziție. Aceasta l-a determinat pe Trump să amenințe cu impunerea unor tarife de 200% pentru vinurile și șampaniile franceze, în cazul în care Parisul nu se alătură Consiliului.
Poziții încă neclare și evaluări în curs
Canada a anunțat că a acceptat „în principiu” invitația, dar a precizat că detaliile exacte sunt încă în discuție.
Alți parteneri strategici ai Statelor Unite, precum Marea Britanie, Germania și Japonia, nu au comunicat o poziție publică clară. În Germania, un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că Friedrich Merz nu va participa la ceremonia de semnare a actului de constituire a Consiliului, programată pentru joi la Davos.
Ucraina a informat că diplomații săi analizează invitația primită, dar președintele Zelenski a afirmat că îi este greu să își imagineze participarea la un consiliu alături de Rusia, după patru ani de război.
Vaticanul a confirmat că Papa Leon a fost invitat să se alăture Consiliului pentru Pace și că evaluează propunerea.
În România, președintele Nicușor Dan a anunțat că a fost inițiat un proces de analiză a conținutului și implicațiilor Cartei Board of Peace, în raport cu angajamentele internaționale asumate de România. Această evaluare vizează stabilirea compatibilității noii inițiative cu obligațiile existente ale statului român și identificarea modalităților prin care România poate contribui la consolidarea păcii la nivel global.
