Guvernul vrea să renunțe la plata pensiilor cash și să vireze banii direct pe card. Pentru mii de seniori, schimbarea nu înseamnă modernizare, ci o problemă în plus.
Guvernul intenționează să oprească plata pensiilor în numerar, virând sumele direct pe carduri, ceea ce le creează probleme seniorilor din mediul rural.
În multe localități rurale, lipsa bancomatelor și dificultățile de acces la oraș complică situația pentru persoanele în vârstă. Aceștia se tem că vor rămâne fără acces la pensii, cerând ca poștașul să continue să livreze banii la domiciliu. Reacțiile lor reflectă o frustrare profundă.
„Ăla de la țară ce face? La mine în sat nu este bancomat, nu este nimic, trebuie să se ducă nepotul la Vaslui sau la Iași, eu nu văd un lucru bun”
„Sunt oameni bătrâni la 80 și ceva de ani care așteaptă acasă, așa ceva a fost de când e lumea, cum să facă așa ceva, nu este corect, așteptăm luni de zile și ne trezim cu sechestre, nu, nu, nu o să meargă”
„Nu este normal pentru că în multe localități izolate unde se duc bătrânii să își ia pensia? Nu e normal, trebuie să vină poștașul acasă. Să își ia tălpășița și să plece de unde a venit domnul Bolojan”
„Sunt multe persoane în vârstă care nu se pot deplasa și multe persoane de la țară în vârstă nu știu și nu își permit să vină la oraș să scoată banii de pe card, părerea mea e că și poștașul își are rolul lui”, au spus pensionarii reporterilor Realitatea Plus.
Directorul Poștei a menționat că distribuirea pensiilor la domiciliu este o activitate neprofitabilă. El a subliniat că cele 60 de milioane de lei primite lunar de la stat nu acoperă costurile și că ar fi necesară organizarea unei licitații pentru ca acest serviciu să fie prestat de o companie mai eficientă.
Valentin Ștefan a afirmat că livrarea pensiilor la domiciliu reprezintă o „povară” și „nu este un business sustenabil” din cauza costurilor ridicate. Deși Poșta primește aproximativ 60 de milioane de lei lunar de la Ministerul Muncii, o parte semnificativă din această sumă se întoarce către stat sub forma costurilor de procurare a numerarului.
Conform lui Ștefan, din cele 60 de milioane de lei, 15-20% reprezintă cheltuieli cu achiziționarea de cash, deoarece Poșta cumpără aproximativ 5% din întreaga masă monetară a țării în primele două săptămâni ale lunii. Banii sunt obținuți de la bănci comerciale, dar și de la Trezorerie și Banca Națională, ceea ce înseamnă că o parte din banii primiți de la Ministerul Muncii se întorc la stat.
Costurile suplimentare pentru Poștă includ, de asemenea, instalarea de elemente de siguranță conforme Legii 333, precum seifuri, butoane de panică și dispecerizare, pe toate vehiculele, precum și întreținerea centrelor de procesare a cash-ului din țară, care sunt deținute de Poșta Română.
