Reunificarea Republicii Moldova cu România a reintrat în circuitul mediatic internațional în urma unor afirmații făcute de președinta Maia Sandu într-un dialog cu jurnaliști britanici.
Declarațiile au fost preluate și analizate de publicația maghiară VG (Világgazdaság), care a pus accent atât pe poziția exprimată de lidera de la Chișinău, cât și pe reacțiile dure venite din zona opoziției pro-ruse.
Jurnaliștii maghiari arată că Maia Sandu nu exclude scenariul unirii, în ipoteza în care populația ar opta pentru această direcție printr-un vot popular.
Interpretarea presei maghiare: vot favorabil într-un eventual referendum
Potrivit analizei realizate de VG, poziția Maiei Sandu este una explicită în ceea ce privește un eventual exercițiu democratic legat de unirea cu România. Publicația notează fără echivoc opțiunea șefei statului.
„Sandu a declarat că ar vota pentru unificarea cu România dacă s-ar organiza un referendum pe această temă”, scrie Világgazdaság.
Această afirmație este prezentată ca un element central al interviului care a atras atenția presei din afara Republicii Moldova.
Contextul declarațiilor și argumentele invocate de președintă
Poziția Maiei Sandu a fost exprimată în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”, realizat de jurnaliștii britanici Alastair Campbell și Rory Stewart. În dialogul cu cei doi, președinta Republicii Moldova a explicat motivele care stau la baza viziunii sale, făcând referire la dimensiunea redusă a statului și la presiunile permanente exercitate de Rusia.
În același context, Maia Sandu a apelat la repere din istoria recentă a Republicii Moldova, evocând perioada destrămării Uniunii Sovietice și dezbaterile care au existat atunci în societate.
„La sfârșitul anilor ’80, când regimul nu mai era la fel de puternic ca înainte, am avut această mișcare națională care ne-a adus independența. Și, desigur, au existat discuții despre reunificarea cu România, pentru că Moldova a fost parte a României înainte”, a afirmat Maia Sandu.
Această rememorare este prezentată de presa maghiară ca o explicație pentru faptul că subiectul unirii nu este unul nou în spațiul public moldovean.
Replica opoziției socialiste și mesajul lui Igor Dodon
Afirmațiile Maiei Sandu au generat reacții rapide din partea opoziției de orientare pro-rusă. Világgazdaság citează poziția fostului președinte Igor Dodon, care interpretează deschiderea față de România ca pe o amenințare directă la adresa existenței statului moldovean.
Potrivit relatării, Dodon susține că Maia Sandu urmărește să rămână în istorie ca ultimul președinte al Republicii Moldova, sugerând că unirea ar echivala cu dispariția statului ca entitate distinctă.
„Acest lucru ar putea însemna sfârșitul istoriei țării noastre”, a scris Dodon pe Telegram.
Publicația maghiară arată că această linie de discurs este folosită frecvent de opoziția socialistă pentru a activa electoratul eurosceptic și pentru a contracara mesajele pro-occidentale ale actualei conduceri.
Datele statistice și diferența dintre cetățenie și opțiunea politică
În analiza sa, VG introduce și o serie de date care, în opinia jurnaliștilor maghiari, arată discrepanța dintre realitatea administrativă și preferințele politice ale populației. Deși un număr semnificativ de cetățeni ai Republicii Moldova dețin pașapoarte românești, sprijinul pentru unificare nu este majoritar.
Aproximativ 1,5 milioane de moldoveni au cetățenie română. Dar conform sondajelor, doar o treime ar vota pentru unire, notează sursa citată.
Această situație este prezentată ca un contrast relevant între avantajele practice ale cetățeniei române și poziționarea politică a electoratului în raport cu ideea unirii.
Uniunea Europeană, opțiunea considerată mai realistă
În acest cadru, presa maghiară consemnează faptul că Maia Sandu a admis că parcursul european reprezintă o variantă mult mai fezabilă pentru Republica Moldova. Argumentul invocat este susținerea mai largă de care se bucură integrarea în Uniunea Europeană în rândul populației.
Integrarea europeană apare astfel ca proiectul care întrunește consensul majoritar, în contrast cu unificarea cu România, percepută ca o opțiune susținută de un segment mai restrâns al societății.
Transnistria, punctul sensibil al ecuației geopolitice
Analiza realizată de presa maghiară abordează și dosarul transnistrean, considerat cel mai delicat element al contextului regional. Potrivit VG, autoritățile de la Chișinău lucrează împreună cu Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii la un plan de reintegrare a regiunii separatiste, însă perspectivele sunt limitate de interesele Rusiei.
Transnistria și-a proclamat independența în 1990, beneficiind de sprijinul Moscovei, iar publicația maghiară subliniază că Federația Rusă nu dă semne că ar fi dispusă să renunțe la influența exercitată asupra acestui teritoriu.
Rusia nu va renunța la acest teritoriu, apreciază publicația. Kremlinul utilizează Transnistria ca instrument de presiune, iar articolul notează că este aproape imposibil ca Rusia să accepte apropierea regiunii de Uniunea Europeană alături de Republica Moldova.
